Modificări

În afară de îndeplinirea cu strictețe a îndatoririlor religioase ce îi reveneau în calitate de mitropolit, Anastasie Crimca a rămas în istorie și prin multele sale acțiuni filantropice și culturale. Astfel, el a fost unul dintre primii întemeietori de bolnițe și spitale din țările române. Pentru alinarea suferințelor celor mulți și săraci, prima sa ctitorie de la Dragomirna (așezământul din 1602) a fost transformată în bolniță, iar în 1619 a înființat, pe cheltuiala lui, primul spital atestat documentar din Moldova, la Suceava.<ref name=pacurariu/>La [[Mănăstirea Dragomirna]] a înființat o adevărată școală de caligrafi și miniaturiști (el însuși fiind un foarte talentat miniaturist), de la care s-au păstrat un număr important de manuscrise. Este considerat ca fiind primul autoportretist din pictura ortodoxă românească. Pe unul dintre manuscrisele păstrate în muzeul de la Dragomirna poate fi admirat și în prezent autoportretul său, reprezentat la rugăciune, în genunchi și în veșminte de arhiereu, în fața sfinților ierarhi liturghisitori.  Mitropolitul Anastasie Crimca a întocmit un regulament monahal care trebuia aplicat în toate mănăstirile din Moldova. Documentul datează din 20 septembrie 1626 și este cunoscut în istoria Bisericii Ortodoxe Române ca „Regulamentul lui Crimca”.<ref name=basilica/> A avut contribuții importante în diplomația acelei epoci. Astfel, el a îndeplinit două misiuni diplomatice în Polonia, din încredințarea domnilor Moldovei (Radu Mihnea și Miron Barnovschi), fiindu-i de folos și cunoașterea a mai multor limbi străine. Ctitor al Mănăstirii Dragomirna, a ridicat acolo biserica mare a mănăstirii, cu [[hram]]ul [[Pogorârea Sfântului Duh]]. Construcția acestui sfânt lăcaș a început de pe vremea când Anastasie Crimca era episcop de Roman și a fost terminată în 1609, pe când el era deja mitropolit al Moldovei ([[târnosire]]a bisericii s-a săvârșit la [[1 septembrie]] 1609).