14.992 de modificări
Modificări
→Viața: +imagine
{{Format:Articol de calitate}}{{Sfinti
|nume=Sfântul și Prea Cuviosul Roman Melodul
|Imagine= [[Imagine:Roman the Melodist.jpg|270 px|Cuviosul Roman Melodul]]
|localizare=[[Imagine:Flag_of_the_Byzantine_Empire.png|24 px]] [[Constantinopol]],<br>[[Imperiul Bizantin]]
|recunoastere= pan-ortodoxă
|etnie= grec bizantin
|tip= [[cuvios]]
|canonizare=
|biserici=
|site=
|}}Sfântul și Prea [[Cuvios]]ul Părintele nostru '''Roman Melodul''' (cunoscut și sub numele ''Romanos'', de la grec. Ρομανοσ), un prolific scriitor de [[imn]]uri grec, s-a născut la Emesa (Hems), în Siria. [[PrăznuirePraznic|Prăznuirea]] sa în [[Biserica Ortodoxă]] este pe [[1 octombrie]], în aceeași zi cu
[[Acoperământul Maicii Domnului]]. Este supranumit și ''Roman Melodul, făcătorul de [[condac]]e'', fiind considerat patronul cântăreților bisericești.
Odată, în ajunul [[Crăciun]]ului, cuviosul Roman a fost desemnat să-i conducă pe cântăreții bisericești la slujba solemnă ce se făcea la [[Nașterea Domnului]]. Era responsabil în acest caz nu numai pentru cântări, ci și pentru textul imnelor ([[condac]]elor). După ce toată lumea a plecat, el a rămas în Biserica Vlahernelor și cu lacrimi în ochi a rugat-o pe Maica Domnului să-l ajute. Fiind foarte obosit, el a adormit, dar în vis i-a apărut Maica Domnului, ca răspuns la rugăciunea sa. Aceasta i-a dat o bucata de hârtie, spunându-i cu blândețe: „iată, mănâncă aceasta”. Trezindu-se, Roman își dădu seama că a fost înzestrat cu o inspirație divină. Când a început slujba solemnă pentru [[Nașterea Domnului]], cuviosul Roman, după ce a primit binecuvântarea patriarhului, suindu-se în amvon, a început a cânta: „''Fecioara astăzi, pe Cel mai presus de ființă naște...''”.
[[Fișier:Romanos the Melodist vision.jpg|thumb|left|300px|Viziunea Cuviosului Roman Melodul; Menologhionul lui Vasile al II-lea]]
Împăratul (care asista la slujbă), patriarhul, clerul și toți credincioșii din biserică au ascultat plini de mirare cântarea lui Roman, făcută cu o voce sonoră și plină de dreapta credință, apoi i s-au alăturat cu toții la intonarea acelui imn. Mai târziu, Roman i-a povestit patriarhului visul pe care îl avusese, iar cântăreții care își bătuseră joc de el s-au căit și plini de umilință i-au cerut iertare.
Trebuie subliniată diferența dintre [[condac]]ul contemporan, care este un scurt imn religios care onorează și descrie o sărbătoare sau un sfânt, și [[condac]]ul așa cum era în secolul VI, pe vremea cuviosului Roman. Condacul de acum era pe atunci doar prologul (''proomion'') condacului în forma sa întreagă; acest cuprindea 18-30 de strofe (''ikoi''), fiecare cu un refren și unite printr-un acrostih. Când condacul era cântat pe o melodie originală, se numea ''idiomelon''. Inițial, compozițiile Sfântului Roman erau numite pur și simplu "[[psalmi]]" sau "ode". Termenul de [[condac]] a intrat în folosință abia în secolul al IX-lea, acest cuvânt provenind de la ''kontos'', bastonașul de lemn pe care se înfășura pergamentul pe care se scria în acel timp.
[[Fișier:Christmas_kontakion.jpg|thumb|300px|Condacul Nașterii Domnului]]
Printre cele mai celebre [[condac]]e care au rămas de la Sfântul Roman sunt:
* ''La moartea unui călugăr''
==Imnografie==
:Cu dumnezeieștile fapte bune ale Duhului din tinerețe înfrumusețându-te, Romane preaînțelepte,
:cinstitei Biserici a lui Hristos înfrumusețător ai fost;
==Iconografie==
[[Imagine:Romano il Melode.jpg|left|frame|Sfântul Roman Melodul]][[Dionisie din Furna]] arată că Sf. Cuvios Roman Melodul („Roman dulce-cântarețul”, cum îl numește el) se zugrăvește sub chipul unui tânăr cu începere de barbă, zicând: „''Fecioara, astăzi, pe Cel mai presus de ființă naște...''”<ref>Dionisie din Furna - ''Erminia picturii bizantine'', editura Sophia, București, 2000, p. 153, 163 și 187. ISBN 973-99692-0-8.</ref>
Pentru că Sfântul Roman este pomenit pe [[1 octombrie]], în aceeași zi cu [[Acoperământul Maicii Domnului]], el apare de obicei ca un personaj central în iconografia acestei sărbători, deși nu există nici-o legătură istorică (''Acoperământul Maicii Domnului'' a început să fie sărbătorit abia în secolul al X-lea). Deși în multe icoane mai recente Sfântul Roman este pictat ca un diacon stând în amvon, muzicologul rus Johann von Gardner subliniază faptul că în vechile icoane el este mai precis portretizat, purtând tunica roșie scurtă de cântăreț bisericesc și stând în picioare pe o platformă ridicată în mijlocul bisericii<ref>Johann von Gardner - ''Russian Church Singing: Orthodox Workship and Hymnography'', St. Vladimir's Seminary Press, New York, 1997, . ISBN 978-0913836590.</ref>.<div style="clear:left;"></div>
==Note==
{{Imnografie/lat}}
[[Categorie:Cuvioși]]
[[Categorie:Imnografi]]
[[Categorie:SfinţiSfinți]][[Categorie:Sfinți bizantini]]
[[Categorie:Articole de calitate]]
