Modificări

Odată cu actul istoric de la 1948, prin care preoţii şi credincioşii uniţi s-au întors la credinţa ortodoxă, Mănăstirea Prislop a redevenit ortodoxă, aşa cum fusese mai bine de trei secole şi jumătate. În acelaşi an a fost numit stareţ ieromonahul [[stareț]] [[ieromonah]]ul [[Arsenie Boca]], licenţiat în teologie şi absolvent al Academiei de Arte Frumoase. Doi ani mai târziu, din lipsă de călugări[[călugăr]]i, Prislopul a fost organizat ca mănăstire de maici cu viaţă de obşte, iar Părintele Arsenie a rămas aici ca preot-duhovnic. Atunci au început lucrările de renovare a bisericii şi a celorlalte clădiri, prin munca şi cu contribuţia bănească a personalului mănăstirii şi a familiilor lor, dar mai ales a Părintelui Arsenie, care a vândut două case pe care le avea ca moştenire, iar banii obtinuţi i-a donat mănăstirii. El a sculptat personal catapeteasma, a pictat fresce şi icoane deosebit de valoroase şi a executat mai multe lucrări de renovare a bisericii şi a celorlalte clădiri. În aceeaşi perioadă, la Prislop a fost înfiinţată o şcoală monahală şi o cooperativă mănăstirească, în care se făceau ţesături cu motive străvechi, covoare şi tricotaje. De asemenea, a crescut numărul călugăriţelor, dar şi al credincioşilor care veneau să se roage aici. Pentru redarea frumuseţii şi strălucirii de care se bucură şi azi mănăstirea, dar şi pentru reorganizarea vieţii de obşte, Părintele Arsenie este considerat ca cel de-al treilea ctitor al acestui ansamblu monahal. Cu toate acestea, a fost urmărit mereu, mai ales pentru predicile sale, așa încât, în 1952, a fost arestat și dus la Canalul Dunăre-Marea Neagră, unde a muncit, în condiții de exterminare, timp de nouă luni, alături de mulți alți slujitori ai Bisericii.

În 1976, la Prislop s-a așezat un grup de călugărițe ardelence, care s-au străduit să înfrumuseţeze biserica, să continue tradițiile monahismului românesc şi să păstreze patrimoniul cultural-artistic aflat aici. În anii următori au fost montate în iconostas icoanele lucrate şi donate de Părintele Arsenie Boca: cele împărăteşti şi cele de pe uşile diaconeşti şi împărăteşti. De asemenea, au fost făcute reparaţiile necesare la toate clădirile, a fost amenajat cimitirul şi a fost construită o clădire în stil brâncovenesc, cu peste 15 chilii şi un frumos foişor, concepută tot de către Părintele Arsenie. Un alt model realizat de el este şi cadrul sculptat al porţii de lemn de la intrare, în stil maramureşan, care a fost montat în 1987.  

Mănăstirea Prislop are două hramuri: pe [[8 mai]], de sărbătoarea Sfântului [[Apostolul Ioan Evaghelistul|Ioan Evanghelistul]], şi pe [[14 septembrie]], de [[Înălţarea Sfintei Cruci|Ziua Crucii]]. Se mai prăznuiesc şi următoarele zile: [[26 decembrie ]] – Sfântul [[Nicodimde la Tismana]], [[13 septembrie ]] – Sfântul [[Ioan de la Prislop]], [[28 noiembrie ]] – pomenirea Părintelui Arsenie Boca.