Modificări

{{Articol de calitate}}{{Israel-Iisus}}'''Saducheii''' reprezentau un curent religios și politic important în iudaismul palenstinian palestinian din timpul lui [[Iisus]].

În Palestina==Apariții în Noul Testament==Saducheii sunt menționați direct în [[Noul Testament]] în următoarele locuri:* [[Evanghelia după Matei|Matei]] 3, 7; 16, 1, saducheii erau partidul oportuniștilor6, partidul ordinii stabilite (format sub regele Hircan I: 135-104 î.Hr.). Saducheii considerau că trebuie să colaboreze cât mai bine cu ocupantul roman11, deoarece acesta pemitea exercitarea unei religii altminteri destul de conservatoare. Partid aristocratic12; 22, ai cărui membrii proveneau în general din casta sacerdotală23-24* [[Evanghelia după Marcu|Marcu]] 12, sadicheii se arătau destul de disprețuitori față de popor. Influența lor se exercita mai ales în cult și nu depășea Templul din Ierusalim. Contrar 18* [[fariseiEvanghelia după Luca|Luca]]lor20, pentru saduchei doar Legea scrisă (27* [[PentateuhFaptele Apostolilor|Fapte]]ul și Profeții) erau normative pentru religie. Legea o aplică într4, 1; 5, 17; 23, 6-un mod literal și cvasi-juridc, punând accentul pe aspectul penal și actual al doctrinei răsplătirii pentru fapte8.

Iosif Flaviu ==Istorie, credință, activitate==În Palestina, saducheii erau partidul oportuniștilor, partidul ordinii stabilite (format sub regele Hircan I: 135-104 î.Hr.). Saducheii considerau că trebuie să colaboreze cât mai bine cu ocupanții romani, deoarece aceștia permiteau exercitarea unei religii altminteri destul de conservatoare. Partid aristocratic, ai cărui membri proveneau în general din casta sacerdotală aristocratică, saducheii se arătau destul de disprețuitori față de popor. Influența lor se exercita mai ales în cult și nu depășea [[Noul TestamentTemplul din Ierusalim]] (. Contrar [[Evanghelia după Matei|Mateifarisei]] 22lor, 23; FA 23, 8) spun că saducheii nu așteptau venirea lui pentru saduchei doar „Legea și Profeții” ([[MesiaPentateuh]] ul și că refuzau credințe considerate de ei mai recente, cum ar fi Cărțile [[înviereaProfet|Profeților]] sau existența ) erau normative pentru religie, restul Scripturii fiind considerate ca o interpretare a acestora. Legea o aplicau într-un mod literal și cvasi-juridic (refuzând ”datina bătrânilor” - [[îngeriEvanghelia după Marcu|Marcu]]lor7, 3), punând accentul pe aspectul penal și actual al doctrinei răsplătirii pentru fapte.

În schimb[[Iosif Flaviu]] și [[Noul Testament]] ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 22, din punct de vedere politic23; FA 23, 8) spun că saducheii nu se temeau așteptau venirea lui [[Mesia]] și că refuzau credințe considerate de contactul cu elenismulei mai recente, cum ar fi [[învierea]] sau existența [[îngeri]]lor (cf. FA 23, fără îndoială dintr-o atitudine autentic fidelă legământului8). Tot după Iosif Flaviu, saducheii puneau sub semnul întrebării și anume aceea că gândirea iudaică poate să aibă o prezență providența divină și strălucire universală. Ca efect contrar libertatea omului - însăinformațiile date de Iosif Flaviu în privința saducheilor trebuie luate cu precauție, această atitudine avea neajunsul pentru că putea degenera ușor într-o grijă politică a supraviețuirii națiunii în detrimentul unei riguroase fidelități față de Legeel era un adversar înfocat al acestora.

Atitudinea lor diferă profund În schimb, din punct de cea a fariseilorvedere politic, dar aceste două partide ale iudaismului oficial saducheii nu se întâlnesc temeau de contactul cu elenismul, fără îndoială dintr-o atitudine autentic fidelă legământului, și anume aceea că gândirea iudaică poate să aibă o prezență și strălucire universală. Ca efect contrar însă, această atitudine avea neajunsul că putea degenera ușor într-o grijă politică a supraviețuirii națiunii în opoziția care o fac lui Iisusdetrimentul unei riguroase fidelități față de Lege.

Atitudinea lor diferă profund de cea a fariseilor, dar aceste două partide ale iudaismului oficial se întâlnesc în opoziția care o făceau lui Iisus. Cei mai mulți specialisți specialiști în istoria Noului Testament consideră că saducheii sunt cei care au luat decizia și și-au asumat responsabilitatea arestării lui Iisus ([[Evanghelia după Marcu|Marcu]] 14, 53).Într-adevăr, istoricii arată că în ciuda numărului lor mic, saducheii au reușit adeseori să-și impună punctul de vedere, deoarece constituiau o parte importantă a [[sanhedrin]]ului. După ruina Ierusalimului la anul 70 d.Hr. saducheii au dispărut pentru totdeauna de pe scena politică evreiască. ==A se vedea și==* [[Farisei]]* [[Sanhedrin]]