Modificări

==Viața==

Irod cel Mare a lăsat pe Arhelau moștenitor al regatului său, cu condiția să fie confirmat de împăratul roman, sub al cărui protectorat Irod a reușit să unifice provinciile Țării Sfinte. La moartea lui Irod cel Mare (anul 3 sau 4 î.Hr.), Arhelau a trebuit să meargă la Roma ca împăratul Augustus să confirme testamentul tatălui său. Înainte însă a face această călătorie, poporul s-a răzvrătit împotriva lui în Ierusalim în timpul sărbătorii Paștilor evreilor din anul 4 sau 5 î.Hr.<ref>Tot poporul venea, din toată Țara Sfântă la Ierusalim în timpul sărbătorii Paștilor evreiești - a se vedea articolul [[Templul din Ierusalim]].</ref> Soldații lui Arhelau au înăbușit în sânge revolta, 3000 de oameni fiind uciși în fața [[Templul din Ierusalim|Templului din Ierusalim]]. După aceasta, Arhelau s-a îmbarcat la Cezareea Palestinei și a plecat la Roma ca să ceară favorurile împăratului Augustus. Dar revolta de la Ierusalim nu fusese complet stinsă, și trupele romane au trebuit să pacifice țara în perioada în care Arhelau și fratele său Irod Antipa se aflau la Roma, fiecare încercând să obțină coroana regatului pentru el. Dar împăratul Augustus a decis să împartă regatul lui Irod cel Mare între fiii acestuia. Arhelau a primit Iudeea (cu capitala la Ierusalim), Samaria și Idumeea, și titlul de etnarh, cu promisiunea că va fi făcut rege dacă se va arăta vrednic. Irod Antipa a primit Galileea și Pereea (teritorii dincolo de Iordan), și titlul de tetrarh. Un alt fiu al lui Irod cel Mare, Irod Filip (pe care evangheliile în numesc doar Filip), a primit Bataneea, ţinutul muntos al Trahonitidei și Auranitidia (parte din Idumeea)<ref>Iosif Flaviu, Antichități iudaice, Cartea XVII, XI, 4.</ref>, cu titlul de tetrarh.

==Note==

==Surse==

*http://www.cosmovisions.com/Archelaus.htm

[[Categorie:Noul Testament]]