Modificări

==Arhitectonica Mănăstirii Mihai Vodă==

Valoarea estetică deosebită a bisericii mănăstirii Mihai Vodă este dată de arhitectura exterioară, care reprezintă „o chintesenţă a formelor căutate în tot timpul ultimilor ani ai secolului al XVI-lea”<ref>Grigore Ionescu - ''București. Ghid istoric și artistic'', Fundația pentru literatură și artă Regele Carol al II-lea, București, 1938</ref>.

Biserica are o faţadă asemănătoare cu cea a [[Mănăstirea Dealu|Mănăstirii Dealu]], fiind împărţită în două registre. Planul mănăstirii este realizat după tipul bizantin şi are forma unui trilob alungit, cu absida [[altar]]ului flancată de două absidiole dreptunghiulare: [[proscomidia]] şi [[diaconicul]], ambele supraînălţate prin două turnuri mai mici. La început, [[pronaos]]ul bisericii era despărţit de [[naos]] prin trei arcade, arcade des utilizate în construcţia de biserici din România, sprijinite pe doi stâlpi izolaţi. Iniţial, biserica a fost construită în cărămidă goală, fără tencuială şi fără pietre cioplite. În anii 1930, renovarea a inclus şi reconstrucţia turnurilor, după modelul celor vechi, conform planurilor detaliate ale restaurării precedente.