14.992 de modificări
Modificări
→Religia: completări şi leg. int.
Un mare susţinător şi apărător al Ortodoxiei a fost şi împăratul [[Iustinian cel Mare]]. El a luptat împotriva mai multor [[erezie|erezii]]. La începutul domniei sale a promulgat prin lege credinţa în [[Sfânta Treime]] şi în [[Întrupare]], şi a declarat ulterior că va pedepsi prin lege pe toţi cei care perturbă ortodoxia. El a făcut din Crezul Niceo-Constantinopolitan un simbol al bisericii şi a acordat forţă juridică canoanelor primelor patru [[Sinoade Ecumenice]]. La porunca sa, în anul 553 s-a întrunit [[Sinodul IV Ecumenic|al cincilea Sinod Ecumenic]], care a condamnat învăţăturile eretice ale lui [[Origen]] şi a afirmat definiţiile stabilite în al patrulea Sinod Ecumenic de la Calcedon.
Un moment important din istoria Imperiului Roman de Răsărit îl reprezintă victoria împăratului [[Heraclie]] asupra perşilor în anul 630, cu această ocazie creştinii redobândind relicva Sfintei Cruci. Cu paisprezece ani mai înainte, regele persan Chosroes al II-lea, cucerind [[Ierusalim]]ul, luase ca pradă de război şi racla cu lemnul Sfintei Cruci. Heraclie a recuperat Crucea în urma războiului cu perşii şi a depus-o în [[Biserica Sfântului Mormânt]] din [[Ierusalim]], după ce Sfântul patriarh [[Zaharia de Ierusalim|Zaharia]] al Ierusalimului a înălţat-o în văzul tuturor, la 14 septembrie 630. Toată creştinătatea (atât ortodocşii, cât şi catolicii) sărbătoreşte de atunci, pe 14 septembrie, [[Înălţarea Sfintei Cruci]].
===Artele, arhitectura, literatura===
