14.992 de modificări
Modificări
→Ţara Românească: leg. int.
*1517, [[15 august]] - [[Târnosire]]a [[Mănăstirea Curtea de Argeş|Mănăstirii Curtea de Argeş]]. Conform descrierii lui ''Gavriil Protul'' de la [[Muntele Athos]], la această slujbă au fost prezenţi, în afară de Neagoe Basarab şi familia sa, curtenii şi boierii ţării, precum şi Teolipt - [[Patriarh]]ul [[Constantinopol]]ului - însoţit de un mare sobor: toţi [[arhimandrit|arhimandriţii]] şi [[egumen]]ii mănăstirilor din Muntele Athos şi tot clerul din Ţara Românească, în frunte cu [[Mitropolit]]ul Macarie. Deasemenea, a fost de faţă mulţime de popor venit din aproape toate colţurile ţării.
*1517 – Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Argeş la Târgovişte.
*1593-1601 – Domnia lui [[Mihai Viteazul ]] în Ţara Românească, apoi (din 1600) şi în Moldova şi Transilvania. Din timpul domniei lui datează cel dintâi act oficial de închinare a unei mănăstiri româneşti către Muntele Athos: actul din 28 august 1599 prin care Mihai Viteazul închina [[Mănăstirea Simonos Petras (Muntele Athos)|mănăstirii Simonopetra]] „biserica din Bucureşti înoită şi înzestrată de dânsul cu chilii în preajma Curţii sale, biserica al cării nume, [[Mănăstirea Mihai Vodă|Mihai Vodă]], îl aminteşte încă”<ref name="Iorga"/>.
*1613-1620 - [[Chiril Lucaris]], [[Listă a patriarhilor Alexandriei|Patriarh al Alexandriei]] şi viitor [[Listă a patriarhilor de Constantinopol|Patriarh al Constantinopolului]], vizitează de mai multe ori ţările române în vremea când Radu Mihnea era domn (succesiv) al Ţării Româneşti şi al Moldovei, „''ţinând predici înaintea Domnului, la serbatorile cele mari... în 1620 încă, el lucra în Ţara Românească, atacând pe catolici în credinţa lor despre purcederea [[Sfântul Duh|Sfântului Duh]] şi Purgatoriu''”. Cronicarul Miron Costin scria: „''Radu-Vodă puse preoţimea acestei ţeri supt ascultarea Patriarhului de Constantinopol''”<ref name="Iorga"/>.
*1640-41 - Apare [[Pravila de la Govora]], tipărită la iniţiativa voievodului [[Matei Basarab]].*1648-1653, 1655-1668 - Păstoria mitropolitului Ştefan al Ungrovlahiei.
*1658 - [[Târnosire|Sfinţirea]] bisericii [[Constantin cel Mare|Sfinţii Împăraţi Constantin şi]] [[Elena]] (actuala [[Catedrala patriarhală din Bucureşti|catedrală patriarhală]]), [[ctitor]]ia voievodului [[Constantin Şerban]].
*1668 - Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Târgovişte la Bucureşti.
