'''Agheasma''' (var. ''aghiazma'', ''aghiasma'') este '''apa sfințită''', care se face de către [[Biserică]] prin [[rugăciuni]]le [[preot]]ului și ale credincioșilor la diferite ocazii, cum ar fi: nașterea, [[botez]]ul, mari [[sărbători]].
==Dicţionar / etimnologie==
În limba neogreacă se face diferența între ''agiásma'' (apa sfințită) și ''agiasmós'' (sfeștania - slujba de sfințirea a apei).
==Temeiuri scripturistice==
Temeiul scripturistic al aghiazmei se află în însăşi pericopa Evangheliei care se citeşte la sfeştanie (Ioan, 5, 1-4). Aici se aminteşte de vindecarea slăbănogului care zăcea de 38 de ani, aşteptând la scăldătoarea Vitezda tulburarea apei de îngerul Domnului care cobora o dată în an ; acolo l-a găsit Mântuitorul Hristos şi l-a tămăduit. Lucrarea pe care o făcea îngerul atunci o face de atunci încoace necontenit harul Domnului, prin apa sfinţită de preoţii Bisericii, ori de câte ori este nevoie, după invocarea Duhului Sfânt asupra ei.
Puterea lucrătoare a aghiazmei şi un alt temei al ei sunt amintite de pericopa Apostolului care se citeşte atunci (Evr., 2, 11-18), ca şi de ectenia şi rugăciunea de sfinţire. In Apostol se spune că (Hristos) "Cel ce sfinţeşte, şi cei ce se sfinţesc (credincioşii), dintr-Unul sunt toţi; de aceea nu se ruşinează să-i numească pe ei fraţi" (2, 11). Aceasta înseamnă că Dumnezeu ne-a înfiat prin Duhul Fiului Său revărsat în inimile noastre (Gal., 4, 6), ne-a făcut fraţii Lui, ne-a înfrăţit prin harul apei botezului cu Mântuitorul pentru ca astfel să biruim pe satana, cum l-a surpat El prin moartea Sa (2, 14).
De asemenea, şi din ectenia care urmează citirii Evangheliei şi din rugăciunea de sfinţire a apei, care reproduc ideea [[Apostol]]ului şi [[Evanghelie]]i, se înţelege că [[Duhul Sfânt]] invocat sfinţeste apa, care devine sfinţitoare, tămăduitoare de boli şi cu putere de a alunga [[demon]]i. Căci rostim în ectenia de la Aghiazma mare: "Pentru ca să se zdrobească satana sub picioarele noastre şi să se risipească tot sfatul viclean pornit asupra noastră" (Molitfelnic).
Apa sfinţită, din care beau credincioşii şi cu care preotul îi stropeşte - şi apoi merge şi botează şi casele lor, capătă acea putere tămăduitoare de boli, care alungă şi diavoli, stricând lucrările lor (cf. I Ioan,. 3, 8), cum au făcut Mântuitorul şi apostolii.
==Istoric==
Sfinţirea apei s-a practicat de la început, din prima zi a existenţei Bisericii, curăţindu-i de toate păcatele, atunci când s-au botezat, pe un mare număr de creştini (Fapte, 2, 41 ; 4, 4). Căci aşa citim la sfinţirea apei la botez : "şi-i dă ei (apei) darul izbăvirii, binecuvântarea Iordanului, fă-o (Doamne) izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, dracilor pierire, plină de putere îngerească...". Apostolul Pavel vorbeşte de moartea şi învierea tainică cu Hristos, de înnoirea vieţii şi de înfiere prin apa botezului (Romani, 6, 3-11), cum a amintit Domnul în convorbirea Lui cu Nicodim (Ioan, 3, 4, 5).
==Folosirea apei==
Scriptura spune "că pământul s-a închegat, la cuvântul Domnului, din apă şi prin apă" (II Petru, 3, 5). Tot cu ajutorul apei "şi prin apă", care e şi materia Tainei botezului, Dumnezeu a creat din nou lumea, care s-a regenerat, s-a născut de sus, din nou, "din apă şi din Duh" (Ioan, 3, 3, 5). Aşadar apa, ca element fundamental al Creaţiei, fiindcă se foloseşte la spălarea şi curăţirea fizică a trupului uman sau a celorlalte corpuri materiale, este asociată şi lucrării de curăţire spirituală, de spălare a urmelor lăsate de păcatele şi fărădelegile oamenilor. Lucrarea aceasta se face în primul rând prin apa Botezului, şi apoi prin aghiazmă.
Cel mai des săvâşită şi folosită este agheasma mică, sau sfinţirea mică a apei, care se numeşte [[sfeştanie]]. Ea se numeşte şi "luminare" sau "slujba luminilor", pentru că la început se înţelegea prin ea apa sfinţită de la slujba botezului. Botezurile se făceau la Paşti şi la Bobotează, amândouă sărbători ale luminii (Boboteaza mai este numită şi "ziua luminilor, sau a luminării").
==Temeiuri scripturisticeCând se face sfinţirea apei?==Temeiul scripturistic al aghiazmei se află în însăşi pericopa Evangheliei care se citeşte la sfeştanie (Ioan, 5, 1-4). Aici se aminteşte de vindecarea slăbănogului care zăcea de 38 de ani, aşteptând la scăldătoarea Vitezda tulburarea apei de îngerul Domnului care cobora o dată în an ; acolo l-a găsit Mântuitorul Hristos şi l-a tămăduit. Lucrarea pe care o făcea îngerul atunci o face de atunci încoace necontenit harul Domnului, prin apa sfinţită de preoţii Bisericii, ori de câte ori este nevoie, după invocarea Duhului Sfânt asupra ei.
Puterea lucrătoare a aghiazmei şi un alt temei al ei sunt amintite de pericopa Apostolului care Agheasma mare se citeşte atunci (Evr., 2, 11-18), ca şi de ectenia şi rugăciunea de sfinţire. In Apostol se spune că (Hristos) "Cel ce sfinţeşteo dată pe an, şi cei ce se sfinţesc (credincioşii)pe [[6 ianuarie]], dintr-Unul sunt toţi; în ziua de aceea nu se ruşinează să-i numească pe ei fraţi" [[Teofania|Bobotează]] (2, 11)a Botezului Domnului. Aceasta înseamnă că Dumnezeu ne-a înfiat prin Duhul Fiului Său revărsat Se poate bea până pe [[14 ianuarie]] în inimile noastre (Galfiecare zi, pe nemâncate.Se păstrează la loc curat, 4, 6), neîntr-a făcut fraţii Luio sticlă anume pregătită şi se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, ne-a înfrăţit prin harul apei botezului ori cu Mântuitorul pentru ca astfel să biruim pe satanabinecuvântarea preotului duhovnic, cum l-a surpat El prin moartea Sa (2, 14)după [[Spovedanie]]. [[Anafura]] se ia după agheasma mare.
De asemeneaAgheasma mică, şi din ectenia care urmează citirii Evangheliei şi din rugăciunea „sfinţirea mică a apei” sau sfeştania se face ori de sfinţire a apeicâte ori este nevoie, care reproduc ideea [[Apostol]]ului chiar şi [[Evanghelie]]i, se înţelege că [[Duhul Sfânt]] invocat sfinţeste apaîn fiecare lună. Cu aghiasma mică pot fi stropite casa, care devine sfinţitoare, tămăduitoare de boli oamenii bolnavi sau sănătoşi şi cu putere de a alunga [[demon]]itoate lucrurile din gospodărie. Căci rostim în ectenia de la Aghiazma mare: "Pentru ca să Apa rămasă se zdrobească satana sub picioarele noastre pune într-un vas curat şi să se risipească tot sfatul viclean pornit asupra noastră" (Molitfelnic)ia în mod obişnuit dimineaţa pe nemâncate. Se ia după anafură.
Apa sfinţită, din care beau credincioşii Sfinţirea mică a apei mai face şi cu care preotul îi stropeşte - la unele sărbători precum [[Izvorul Tămăduirii]] şi apoi merge şi botează şi casele lor, capătă acea putere tămăduitoare ori de câte ori va găsi de boli, care alungă şi diavoli, stricând lucrările lor (cf. I Ioan,. 3, 8), cum au făcut Mântuitorul şi apostoliicuviinţă [[preot]]ul.
==Istoric==Sfinţirea apei s-a practicat Există şi obiceiul de la început, din prima zi a existenţei Bisericii, curăţindubinecuvânta apa în care va fi scăldat pruncul nou-i de toate păcatele, atunci când s-au botezat, pe născut. Moaşa obişnuia să aducă la biserică un mare număr de creştini (Fapte, 2, 41 ; 4, 4)vas cu apă care urma să fie binecuvântată. Căci aşa citim la sfinţirea apei la botez : "şi-Pruncului i dă ei (apei) darul izbăviriise dădea să bea puţin, binecuvântarea Iordanului, fă-o (Doamne) izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, dracilor pierire, plină de putere îngerească...". Apostolul Pavel vorbeşte de moartea apoi era stropit şi învierea tainică spălat cu Hristosaceastă apă, ca o primă formă de înnoirea vieţii şi de înfiere prin apa botezului (Romani, 6, 3-11), cum binecuvântare a amintit Domnul în convorbirea Lui cu Nicodim (Ioanpruncului, 3, 4, 5)înainte de [[Botez]].
== Bibliografie ==Apa din [[cristelniţă]] se sfinţeşte şi ea înainte de săvârşirea tainei Sfântului [[Botez]].
* Léon Clugnet, ''Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Église grecque'', Paris, 1895* Preot Constantin Coman, ''Ghidul practic al creştinului ortodox: Ce trebuie sa stim despre casa creştinului'', ed. Bizantină, Bucureşti, 2002? ==Lucruri necesare pentru sfeştanie==
==Articole apropiate==*[[agheasma Pentru sfinţirea mică]]*[[agheasma mare]]*[[sfinţire]]*[[sfinţirea casei]]*[[Boboteaza]]a apei care se săvârşeşte în casele creştinilor, este potrivit ca aceştia să aibă în casă lucrurile şi materiile necesare pentru slujbă, după cum urmează:
==De integrat *Un vas cu apă curată, care va fi sfinţită:*un mănunchi de busuioc sau altă plantă, cu care va fi stropită casa;*trei lumânări aşezate în articol==sfeşnice sau într-un vas special;*o [[căţuie]] sau tămâier, * [[tămâie]] şi un cărbune special pentru aprins în căţuie;*un pomelnic pe care să fie trecute numele tuturor celor ai casei;*o masă aşternută cu o faţă de masă curată, pe care să fie aşezate cele de mai sus şi*un prosop curat cu care să se şteargă preotul pe mâini după ce sfinţeşte apa.
Sfintirea apei înseamna aducerea ei ==Agheasma în casa creştinului==Este potrivit ca fiecare creştin să aibă în casă câte o sticlă cu aghiasmă – una cu Agheasma mare, cealaltă cu Agheasma mică. Ele trebuie aşezate la starea initialaloc curat, asa cum o crease Dumnezeu dimpreună cu anafura şi cu puţin ulei de la început[[Sfântul Maslu]]. După rugăciunea de dimineaţă, când era apa viepe nemâncate, sfânta si nealterabila. Darcreştinul poate să ia puţină anafură şi agheasmă şi să se ungă pe frunte, dupa caderea omului în pacatsemnul Crucii, a început alterarea si pierderea calitatii de apa viecu uleiul sfinţit.
Preotul nu face decât sa-i redea apei actuale, ale carei molecule ===Cum se misca dezordonat (miscarea Browniana), nealterabilitatea - stare în care miscarea moleculelor este ordonata si ritmica. În acest sens, putem afirma din nou cu toata convingerea ca sfintitii liturghisitori ai Bisericii noastre ortodoxe, prin Sfintele Taine si Ierurgiile pe care le savârsesc, sfintesc materia prin harul Duhului Sfânt.păstrează===
Sfintirea Agheasma se păstrează în sticle curate, preferabil de sticlă (sunt mai rezistente şi nu afectează gustul apei), în Biserica noastraîntr-un loc anume desemnat pentru aceasta. În mod normal, agheasma se realizeaza în patru feluri:păstrează multă vreme fără să se strice.
1Nu se pune busuioc sau altă plantă în sticla cu agheasmă, pentru că în cele din urmă busuiocul se va descompune în apă, iar aghiasma va lua miros. Primul fel Busuiocul de sfintire a la sfinţirea apei este chiar se poate păstra separat, eventual pus la nastereicoană.
Biserica a rânduit ca moasa copilului sa vina la biserica cu un vas cu apa, pe care o va sfinti preotul. Cu aceasta apa se spala pruncul în albie, se stropeste si se da sa înghita putin. Se procedeaza astfel pentru Dacă aghiasma şi-a schimbat gustul şi nu trai pruncul fara sa se împartaseasca de harul lui Dumnezeumai poate fi băută, prin aceasta apa sfintita, pâna este potrivit să fie vărsată într-un loc curat sau pusă la botezul lui, când se împartaseste pe deplin cu Hristosrădăcina unui pom sau plante.
2. O a doua sfintire a apei se face la savârsirea Tainei Sfântului Botez. Deci, ==Cum şi când se boteaza pruncul, se sfinteste mai întâi apa din cristelnita si dupa aceea se boteaza pruncul în apa sfintita.foloseşte==
3. Cea de-a treia sfintire a apei este Agheasma Mica sau Sfestania. Aceasta se face ori poate bea:*(dimineaţa) numai pe nemâncate;*cu orice prilej în care simt nevoia ajutorului şi binecuvântării lui Dumnezeu: pentru luminarea minţii, pentru paza de câte ori este nevoieispite, de boală etc. De obicei *în fiecare luna. Cu aceasta apa se stropeste casa, lucrurile din casa, gospodaria, animalele, oamenii bolnavi, ogoarele, masinile si, curăţie trupească (în general, toate dependintele omenestiziua dinainte), fara deosebire. Apa care ramâne de la sfintire, se pune într-un vas la un loc curat si se ia pentru cei căsătoriţi;*în fiecare dimineata pe nemâncate dupa anafuraafara perioadei lunare, când suntem curati trupeste si sufleteste si ne-am împlinit rugaciunile diminetii. Copiilor le este recomandata în fiecare dimineatapentru femei.
Bolnavii În afară de aceasta, nu doar preotul, ci şi credincioşii se mai pot fi stropiti si stropi cu Agheasma Mica agheasmă la vreme de la Izvorul Tamaduiriiboală sau ispită, sarbatoare ce este asezata când sunt în calendar dupa Sfintele Pastisuferinţe etc; ei pot stropi şi lucrurile din gospodărie – hainele, celelalte obiecte, în vinerea din Saptamâna Luminatadar şi animalele şi holdele şi chiar maşinile şi utilajele, cerând astfel ajutorul lui Dumnezeu ca să le păzească de orice rău, de stricăciune, de accidente şi aşa mai departe.
4. A patra sfintire a apei se numeste Agheasma Mare si se sfinteste o singura data pe an, la Boboteaza (Botezul Domnului), 6 ianuarie. Se consuma de la 6 ianuarie pâna la 14 ianuarie, dimineata pe nemâncate. Dupa aceea, în tot cursul anului aceasta Agheasma Mare se pastreaza într-o sticla la loc curat si nu se consuma decât atunci când omul posteste si nu manânca nimic toata ziua, pâna la 4-5 dupa-amiaza si este spovedit, dupa care se ia anafura.== Bibliografie ==
Fiecare crestin trebuie sa aiba în casa sa* Léon Clugnet, ''Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Église grecque'', în sticle curateParis, la un loc curat1895* Preot Constantin Coman, cele doua feluri de apa sfintita''Ghidul practic al creştinului ortodox: Agheasma Mare si Agheasma Mica. De asemenea, Ce trebuie sa mai aiba anafura (pâine sfintita) si ulei sfintit de la Sfântul Maslustim despre casa creştinului'', ed. Astfel, dimineata, dupa ce ne sculamBizantină, ne spalamBucureşti, ne îmbracam, ne închinam si spunem rugaciunile diminetii, luam o bucatica de anafura, înghitim de trei ori Agheasma Mica si ne ungem pe frunte în semnul Sfintei Cruci cu untdelemn sfintit la Sfântul Maslu.2002?
==Articole apropiate==
*[[casa creştinului]]
*[[agheasma mică]]
*[[agheasma mare]]
*[[sfinţire]]
*[[sfinţirea casei]]
*[[Boboteaza]]
[[Categorie:Liturgică]]
