Modificări

Creştinul trebuie să fie îndelung-răbdător ca plugarul, care aşteaptă roada scumpă a pământului, până primeşte ploaie timpurie şi târzie<ref>Iac5.7-9</ref>, răbdător şi neclintit în crâncene încercări ca [[Iov]]<ref>Iac5.10-11</ref>, răbdător ca prigoniţii [[apostol]]i<ref>1Cor4.12, 1Cor9.4-12, 2Cor1.6, 2Cor6.4-6-10, 2Cor12.12, 2Tim3.11</ref>, sau să aibă răbdarea sfinţilor<ref>Apoc13.10,14.12</ref>, sau să se asemene cu [[Hristos]] care, nevinovat fiind, a răbdat moarte de ocară pentru a ne curăţa de [[păcat]]e.<ref>2Tes3.5, 1Tim1.16, Apoc1.9</ref> Creştinul adevărat va lua aminte la infinita răbdare, bunătate şi îngăduinţă a lui Dumnezeu, care, uneori, întârzie făgăduinţa pedepsirii celor răi pentru că vrea ca toţi să se [[pocăinţă|pocăiască]] şi la cunoştinţa [[adevăr|adevărului]] să vină, aşa cum ne încredinţează apostolii [[Pavel]] şi [[apostolul Petru|Petru]].<ref>2Pet3.9,15, Rom2.4</ref> Dumnezeu este răbdător o vreme cu păcătoşii în timpul vieţii acestora pentru că vrea să-Şi arate mânia şi să-Şi descopere puterea pedepsindu-i, ca parte a planului Său. Astfel Dumnezeu a ridicat pe Faraon împotriva poporului evreu pentru a-Şi arăta puterea şi a face vestit [[Numele lui Dumnezeu|Numele]] Său în tot pământul, scrie apostolul Pavel romanilor.<ref>Rom9.22</ref> Proorocul [[Isaia]] ne arată că Dumnezeu este îndelung răbdător şi nu nimiceşte poporul lui [[Israel]] pentru dragostea şi slava Sa, pentru a nu fi [[hula|hulit]] [[Numele lui Dumnezeu|numele Său]].<ref>Is48.9</ref>