14.992 de modificări
Modificări
→Cronologia_Creaţiei_după_Alexandria: mici modificări şi leg. int.
Scriitorul evreu elenist [http://www.earlyjewishwritings.com/demetrius.html Dimitrie Cronograful] (la apogeu între 221-204 î.Hr.) scrie ''Despre regii Iudeii'' care tratează despre exegezele biblice, în principal cronologic; el calculează data [[Marele potop al lui Noe|potopului]] şi naşterea lui [[Avraam]] exact ca în [[Septuaginta]] şi este primul care fixează '' '''Annus Adami''' - Epoca lui Adam'', precursorul [[w:Calendarul_ebraic#Anul_lui_Epoch??|''cronologia_lumii''_ebraică]] şi a ''Cronologiilor lumii'' [[Cronologia_Creaţiei_în_Imperiul_Bizantin#Cronologia_Creaţiei_după_Alexandria|alexandrină]] şi bizantină.
===Cronologia_Creaţiei_după_AlexandriaCronologia Creaţiei după Alexandria===''' ''"Cronologia alexandrină"'' ''' (greacă: ''' ''Κόσμου ετη κατ’ Αλεξανδρεις'' ''') dezvoltată în 412 DH, a fost precursoarea ''cronologiei bizantine''. După primele încercări ale lui [[Ipolit al Romei|Ipolit]], [[Clement al Alexandriei]] şi altora <ref group="note">''' ''Cronologia antiohiană'' ''' (5492 ÎHî.Hr.) şi ''' ''cronologia alexandrină'' ''' (5502 ÎHî.Hr.) erau, iniţial, două calendare diferite, cu o diferenţă de 10 ani între ele. Amândouă erau folosite pe scară largă de către scriitorii din perioada primară a creştinismului care ţineau de Bisericile [[Biserica Ortodoxă din Alexandria|Alexandriei]] şi [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei |Antiohiei]]. În orice caz, după anul 284 DHd.Hr., cele două calendare au început să coincidă, fixându-se 5492 DH ???î.Hr. ca dată a facerii lumii. În consecinţă, există două cronologii alexandrine, una fiind folosită înainte şi cealaltă după ascensiunea urcarea pe tron alui lui [[Diocleţian]]. (''"Epoch: Era of Antioch and Era of Alexandra."'' In: ''' ''[http://books.google.ca/books?id=TqcrAAAAYAAJ&printsec=titlepage&source=gbs_v2_summary_r&cad=0 The Popular Encyclopedia: being a general dictionary of arts, sciences, literature, biography, history, and political economy].'' '''(Vol. 3, Part 1). Glasgow: Blackie and Son, 1841. p.73.)</ref>, calculul alexandrin al datei facerii lumii a fost stabilit la [[25 martie]] 5493 ÎH.<ref>Elias J. Bickerman. ''Chronology of the Ancient World''. 2nd edition. Cornell University Press. 1980. p.73.</ref>.
Călugărul alexandrin [[w:Panodorus din Alexandria|Panodoros]] a socotit că au trecut 5904 ani de la [[Adam şi Eva|Adam]] până în anul 412 DHd.Hr.. Calendarul său începe cu [[29 august]], care corespunde cu [[w:Thout|prima zi a lunii thoth]] sau cu anul nou [[w:Calendarul egiptean|egiptean]].<ref>Rev. Philip Schaff (1819-1893), Ed. ''"Era."'' '''[[w:Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge|Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge]]'''. New Edition, 13 Vols., 1908-14. [http://www.ccel.org/ccel/schaff/encyc04/Page_163.html Vol. 4, pp.163].</ref> Cu toate acestea, episcopul [[w:Annianus de Alexandria|Annianos de Alexandria]] a preferat ca ziua anului nou să fie de sărbătoarea [[Bunavestire|Buneivestiri]], în [[25 martie ]] şi a mutat cronologia lui Panodoros cu vreo şase luni, ca să înceapă în pe 25 martie. Astfel a apărut ''cronologia alexandrină'', a cărei primă zi a fost prima zi a anului civil alexandrin proleptic <ref group="note">Un calendar obţinut prin extinderea lui în trecut faţă de data inventării sau implementării lui se numeşte versiune "proleptică" a acelui calendar</ref> în desfăşurare, 29 august 5493 ÎHî.Hr., cu anul bisericesc începând în 25 martie 5493 ÎHî.Hr..
:Acest sistem prezintă într-un fel meşteşugit coincidenţa mistică a celor trei zile principale ale istoriei lumii: începutul facerii lumii, [[Întruparea]] şi [[Învierea]] lui [[Iisus Hristos|Hristos]]. După cronologia alexandrină, toate aceste trei evenimente au avut loc în 25 martie; în plus, primele două evenimente sunt separate de o perioadă de exact 5500 de ani, iar primul şi al treilea au avut loc duminica — ziua sfântă a facerii şi a refacerii acesteia prin Hristos.<ref name=KUZENKOV1>Pavel Kuzenkov. ''[http://www.wra1th.plus.com/byzcong/comms/Kuzenkov_paper.pdf How old is the World? The Byzantine era κατα Ρωμαίους and its rivals]''. '''21st International Congress of Byzantine Studies,''' London 2006. p.2.</ref>
:[[25 martie]] a fost considerată aniversarea facerii lumii însăşi. A fost prima zi a anului în [[calendarul iulian]] medieval şi echinocţiul de primăvară nominal (fusese echinocţiul real în vremea când fost conceput calendarul iulian). Considerând că Hristos s-a întrupat la acea dată, a făcut ca 25 martie să devină sărbătoarea [[Bunavestire|Buneivestiri]], care trebuia urmată, nouă luni mai târziu, de sărbătoarea [[Naşterea Domnului|Naşterii lui Hristos]], Crăciunul, în [[25 decembrie]].
''Cronologia alexandrină'' a lui [[25 martie]] 5493 ÎH î.Hr. a fost adoptată de părinţi ai Bisericii, printre care [[Maxim Mărturisitorul]] şi [[Teofan Mărturisitorul]], dar şi de cronicari, dintre îl care amintim pe [[w:George Syncellus|George Syncellus]]. Misticismul ei frapant a făcut-o populară în Bizanţ, în special în cercurile monahale. Cu toate acestea, această capodoperă a simbolismului creştin are două puncte slabe: inexactitatea istorică cu privire la data [[Învierea Domnului|Învierii]] aşa cum este determinată prin [[Pascalia|Pascalie]],<ref group="note">În ciclul lunar [[Sfintele Paşti|pascal]] de 19 ani folosit pe scară largă, nu este nici un an în care prima lună a primăverii (Nisan 14) să coincidă cu vinerea şi cu data tradiţională a Patimilor, 25 martie; în concordanţă cu sistemul alexandrin, această zi ar trebui să fie în Anno Mundi 5533 = 42(!)DHd.Hr..</ref> şi este, astfel, în contradicţie cu cronologia [[Evanghelie|Evanghelia]] după [[Apostolul Ioan|Ioan]] cu privire la data [[Săptămâna_Patimilor#Vinerea_Mare|Răstignirii]], în vinerea de după prima lună plină a primăverii.<ref name=KUZENKOV1/>
===Chronicon Paschale===