2.277 de modificări
Modificări
Adăugare seria „Mărturii Athonite” de pe Trinitas TV
Starețul Dionisie a fost unul dintre cei mai experimentați părinți duhovnicești din Sfântul Munte, recunoscut și apreciat deopotrivă de monahii români, greci sau de alte neamuri, dar și de miile de pelerini din întreaga lume, care au căutat să găsească la Colciu liniște sufletească și sfat duhovnicesc.
== Seria „Măturii Athonite” ==
După seria dedicată [[Petroniu (Tănase)|Pr. Petroniu Tănase]], Trinitas TV a difuzat o serie de episoade despre viața Pr. Dionisie Ignat (între 14 ianuarie și 19 mai, 2024), povestită prin ochii celor ce l-au cunoscut<ref>Mărturii Athonite. Trinitas TV. URL: https://www.trinitas.tv/category/emisiuni/teologice/marturii-athonite/</ref>.
=== Începuturile viețuirii monahale ===
''[https://www.youtube.com/watch?v=hvALJYRht6o Episodul 1 - Părintele Dionisie Ignat și începuturile viețuirii sale monahale]''
În 1930, erau cam 450 de monahi români în Sfântul Munte. În 1945, după război, rămăseseră doar vreo 200. În anii 1970, erau mai puțin de 50 rămași. În această situație „prezența românească risca să înceteze” în Athos. În acest context, Pr. Dionisie a fost „unul dintre stâlpii prezenței monahale românești în Sfântul Munte”, prin intervenții la Patriarhie, cerând viețuitori și ajutoare pentru a păstra prezența românească în chiliile Athonite. La un moment dat, Pr. Dionisie îl implora pe [[Iustin (Marina)|Patriarhul Iustin]] să facă demersuri să continue viața monahala în Sfântul Munte. Știm că eforturile sale n-au fost zadarnice: la sfârșitul anilor 1970, încep să se trimită grupuri de monahi pentru a păstra făclia românească în Munte, cu precădere în [[Schitul_românesc_Prodromu_(Muntele_Athos)|Schitul Prodromu]]. Însă numai în anii 1990 or să înceapă să vină iar tineri din România pentru a fructifica mai departe eforturile de o viața ale Părintelui Dionisie.
=== Duhul de nevoință ===
''[https://www.youtube.com/watch?v=PI3jOQ8Dmdw Episodul 2 - Duhul de nevoință al Părintelui Dionisie Ignat]''
În acest episod, se dezvăluie mărturiile cuvioșilor greci despre monahii români. Despre români, Arhim. Elisei Raptis mărturisește: „''Observam harismele lor, distingeam la acești părinți sărăcia, lepădarea de lume, simplitatea pe care o aveau, dar și duhul de rugăciune. Erau, cu adevărat, oameni uitați de lume, dar alipiți de Dumnezeu.''”
Venit în Athos să se nevoiască și să „''mănânce rădăcini''”, „''Gheroda Dionisie a fost o personalitate a secolului XX, a cărui lucrare se observă intens în Sfântul Munte''”, fiind „''receptat în mod unanim''”.
În primii ani a trebuit să muncească încontinuu, păstrând o nevoință aspră. Cu toate acestea, „''simțeai un har aparte atunci când te aflai în preajma lui. (...) Gheronda Dionisie era, la propriu, o floare înmiresmată a Sfântului Munte. Gheronda chiar răspândea mireasmă. Atunci când venea la [[Mănăstirea_Vatopedi_(Muntele_Athos)|Vatoped]], luam binecuvântare de la el, iar mâna lui răspândea mireasmă. (...) Era omul bucuriei, era un om care răspândea bucurie, pentru că el însuși era un om bucuros. Gheronda era omul Învierii.''”
Pr. Dionisie de la Colciu: „Deși erau ani grei, era multă binecuvântare (har), foarte multă binecuvântare. Acum este mult mai ușor în vremea noastră, dar binecuvântarea pe care o avem este mai puțină.”
=== Lucrarea tainică a virtuților ===
''[https://www.youtube.com/watch?v=zqxKUFoU8es Episodul 3 - Părintele Dionisie Ignat, lucrător tainic al virtuților]''
Cei ce l-au văzut pe Pr. Dionisie, au observat că „''prezența sa avea ceva aparte''” și că era „''purtător de Hristos''”. El „''vorbea despre cele două vârfuri are virtuților''”: [[smerenie|smerita cugetare]] și [[dragostea]]. Dar mai ales le vorbea „''despre smerenie. Neîncetat ne vorbea''”, mărturisind astfel: „''Eu am venit în Sfântul Munte să trăiesc smerenia''”.
Astfel, starețul Mănăstirii Vatoped l-a întrebat odată de ce stă în chilia de deasupra grajdului, unde mirosul de la animale intră în [[chilie]]. Pr. Dionisie a răspuns: „''Când am venit ca frate începător, starețul meu m-a condus la această chilie, zicându-mi: «Aceasta este chilia ta și în această chilie vei rămâne până vei muri!». Iar eu fac ascultare desăvârșită de starețul meu și voi rămâne în această chilie, în care am venit, până voi muri.''”
=== Continuarea tradiției aghiorită ===
''[https://www.youtube.com/watch?v=1iR8TbuVl_0 Episodul 4 - Părintele Dionisie Ignat - continuator autentic al tradiției aghiorite]''
Despre Pr. Dionisie, starețul Giallouros spune că „''după cât îi stă omului în putere, era desăvârșit duhovnicește''”.
Spre deosebire de [[laicat|mireni]], monahii își îndreaptă atenția spre ascultare, însă monahii de astăzi au „''dificultăți în a face ascultare''”. Pr. Dionisie spunea: „''Noi îi vedeam pe stareții noștri ca pe Dumnezeu. Dacă starețul spunea un cuvânt, era ca și când am fi auzit cuvântul din gura lui Dumnezeu''”. Așadar, Pr. Dionisie era „''omul desăvârșitei ascultări''”, devenind „''continuatorul tradiției aghiorite''”. „''Sufletului lui era un adevărat cer''”.
=== Stăreția ===
''[https://www.youtube.com/watch?v=HKSs8515V-w Episodul 5 - Părintele Dionisie Ignat - lucrător tainic al virtuților]''
Pr. Dionisie avea o asprime cu totul ascunsă de smerenia sa înaltă. Când se mâhnea pe ucenici, le spunea: „''N-aveți nici frică de Dumnezeu nici rușine de oameni''”. Dar tot Părintele spunea: „''Ce bun e Dumnezeu! M-a orbit, slavă lui Dumnezeu, acuma toate-s bune pentru mine! Dacă nu orbeam, nu știu care puteați rămâne lângă mine că eu sunt sever, așa am fost crescut de părinții vechi. Acuma-s orb, toate-s bune pentru mine!''”
=== Realitatea ispitirilor demonice ===
''[https://www.youtube.com/watch?v=-UnMKMSPQoE Episodul 6 - Părintele Dionisie Ignat și realitatea ispitirilor demonice]''
Deși s-a smerit toată viața cu o „''noblețe duhovnicească de a respecta libertatea celuilalt''”, „''încercările celui rău l-au asaltat până în ultimele zile de viață''”. Prin vizite drăcești, Pr. Dionisie a luptat cu „''bărbăție duhovnicească''” împotriva [[demon]]ilor „''care urlau, se manifestau în chipul lor atât de cunoscut asceților și monahilor''”. La sfârșitul vieții, Pr. Dionisie spunea: „''Uite vezi vrăjmașul cum face: nu mă lasă nici acuma când sunt neputincios din toate punctele de vedere''”.
Pr. Dionisie: „''Eu m-am străduit să fiu corect, dar nu știu dacă lucrul făcut de mine a fost bine plăcut lui Dumnezeu''”.
=== Un duhovnic ales ===
''[https://www.youtube.com/watch?v=VZtqfqaxeMY Episodul 6 - Un duhovnic ales - Părintele Dionisie Ignat]''
Un „''purtător al poverilor''” al „''tuturor celor care au căutat ajutor duhovnicesc de la el''”. El era „''un mare sprijin duhovnicesc pentru Sfântul Munte și pentru întreaga Biserică''”. Când mergeai la el, învățai cauzele căderilor, „''știai că, dacă vei osândi pe cineva, vei avea gânduri trupești, război trupesc''”.
„''Sfântul Paisie avea o evlavie aparte față de el, chiar îi trimitea pe oameni să se spovedească la el, spunând: «Să știți că acest român se deosebește de ceilalți. Are înlăuntrul lui ceva foarte bun»''”.
=== Întâmplări minunate ===
''[https://www.youtube.com/watch?v=-pblRdO7Mi0 Episodul 7 - Întâmplări minunate din viața Părintelui Dionisie Ignat]''
„''Cu părintele Dionisie se întâmpla un lucru foarte diferit, un lucru dumnezeiesc''”. Părintele avea înainte-vedere și „''vedere în suflet''”, văzând cele nevăzute și știind cele neștiute. Fără să își părăsească chilia, Pr. Dionisie știa ce se petrece în Sfântul Munte ca un supraveghetor de suflete.
Pr Dionisie: „''Singurul lucru pe care l-am făcut a fost acela că am stat în chilie''”.
=== Dionisie Ignat și Ioan Guțu ===
''[https://www.youtube.com/watch?v=vWML5sLcQN4 Episodul 8 - Doi frați întru Hristos - Părinții Ioan Guțu și Dionisie Ignat]''
Părinții [[Ioan Guțu]] și Dionisie Ignat au ajuns amândoi în Sfântul Munte în 1926, rămânând acolo într-o vreme în care „''nu prea avea cine să te caute''” dintre românii intrați sub comunism. Deși Pr. Dionisie trăia o viață [[chinovie|chinovială]], iar Pr. Ioan era [[pustnic]], cei doi se rugau împreună, pescuiau împreună, și Pr. Ioan chiar mai rămânea într-o chilie în Colciu. Până la moarte, Pr. Ioan a viețuit într-o chilie săracă, cu o gaură în fereastră, acoperită de celofan. Și-a dat sufletul doar după ce l-a văzut, „''luminat la față''” pe fratele său întru Hristos, Pr. Dionisie Ignat. La deshumare, s-a simțit o mireasmă care „''nici până atunci nici de atunci până azi''” nu s-a mai simțit.
=== Mireasma sfințeniei ===
''[https://www.youtube.com/watch?v=PHVaaoUcq7s Episodul 9 - În preajma Părintelui Dionisie se simțea mireasma sfințeniei]''
Pr. Dionisie era „''un om al fericitei ascultări''”. El „''avea foarte mult respect față de cei rânduiți a fi cârmuitorii duhovnicești ai monahismului''”. Așadar, nu doar că ce spunea starețul era „''dogmă''” pentru el, dar făcea ascultarea cu bucurie și mulțumire. Tinerii monahi, însă, îl îngrijorau deoarece nu aveau harul fericitei ascultări: „''Acum, tinerii monahi, tot întreabă, una alta, ne cer să ne justificăm, să le spunem motivul pentru care am cerut să fie îndeplinite anumite ascultări, iar această atitudine este îngrijorătoare. Dacă monahii fac așa, nu pot ajunge la înălțimea sfințeniei la care trebuie să ajungă''”.
Spovedania Pr. Dionisie: „''Eu sunt orb, și, pentru mine, fie că e noapte, fie că e zi, este același lucru. Sunt orb din cauza păcatelor mele. Dar, câteodată, mă întristez că nu văd''”.
Arhim. Efrem Koutsou despre Pr. Dionisie: „Privindu-l, credința mea față de Hristos sporea”.
=== Minuni ===
''[https://www.youtube.com/watch?v=hQLBDYfylgc Episodul 10 - Minuni din viața Părintelui Dionisie Ignat]''
Într-o perioadă în care pericolul pândea la tot pasul în Sfântul Munte, Pr. Dionisie Ignat a fost de multe ori la un pas de moarte. De fiecare dată a fost salvat ca printr-o minune, ceea ce l-a făcut pe Cuvios să mărturisească: „''eu văd în asta purtarea lui Dumnezeu de grijă față de mine''”.
=== Mărturii ===
''[https://www.youtube.com/watch?v=Xi2WxmgrM1M Episodul 11 - Mărturii despre Părintele Dionisie Ignat]''
Cu plecarea la Domnul a Pr. Dionisie Ignat, Sfântul Munte a fost sărăcit de un mare sfânt. Schim. Maxim Nikolopoulios îl descrie pe Pr. Dionisie ca „''un monah renumit, apreciat de toți, cunoscut mai mult de noi, grecii, decât de voi, românii''”.
Cu această ocazie, Pr. Maxim face o radiografie a timpurilor prezente. În generațiile trecute, mărturisește el, „''pe fiecare kilometru pătrat se afla un om cu harisma înainte-vederii. Aceste realități se împuținează încet, încet''”. „''Oamenii duhovnicești de demult, care erau experimentați, ofereau leacul potrivit pentru fiecare patimă. Aceștia erau oamenii duhovnicești! Erau doctori duhovnicești! (...) în aceste vremuri nu este ușor pentru un om să ajungă la sfințenie. A devenit un lucru dificil, pentru că sunt prea multe ispite. (...) Atunci când cineva te ajută duhovnicește, înseamnă că lucrează cu puterea lui Dumnezeu''”. Azi însă, „''lipsește experiența practică. Mai exact, cei de demult erau oameni ai făptuirii. Le spuneai ceva, iar ei îți răspundeau și, astfel, aflai vindecare. (...) Cu cât trece timpul, observăm că această experiență se împuținează, dispare''”.
Schim. Maxim Nikolopoulios: „Patimile există în firea omului și ele nu dispar, ci intră în nelucrare.”
=== Vasul Duhului Sfânt ===
''[https://www.youtube.com/watch?v=6PljB58Grr8 Episodul 12 - Părintele Dionisie Ignat - vas ales al Duhului Sfânt]''
─ Gheronda, este mai bine acum că au venit mulți tineri în Sfântul Munte cu studii sau atunci când ați venit prima dată aici?
─ Este bine că au venit tineri în Sfântul Munte, dar să știi că mai bine era atunci.
─ De ce?
─ Deoarece exista simplitate.
Ultimele cuvinte ale Pr. Dionisie Ignat: „Să aveți dragoste și pace între voi!”
Sf. Ioan Gură de Aur: „Sfânt este omul care are cugetare ortodoxă și viață virtuoasă”.
=== Puterea cuvântului ===
''[https://www.youtube.com/watch?v=fo9NzNbYCLo Episodul 13 - Puterea cuvântului Părintelui Dionisie Ignat]''
Nevoința Pr. Dionisie Ignat era tăinuită. Când cineva intra în chilie, se așeza jos. Când urma un program aspru de nevoință, se încuia în chilie. Când simțea ca nu face suficient, își mai adăuga canoane. Dormind doar 2-3 ore pe zi, servea ca un exemplu înalt pentru obștea sa, iar harul se vedea în tot ce spunea. Deși simplu în vorba, autoritatea duhovnicească făcea să pară că însuși [[Mântuitorul]] vorbea prin Pr. Dionisie Ignat.
=== Sfârșitul ===
''[https://www.youtube.com/watch?v=618-__-XBRk Episodul 14 - Întâlnirea dintre Părintele Dionisie și Regele Charles]''
Regele Charles venea în fiecare an în Sfântul Munte, stând la Vatoped. În 2000, regele Charles a ținut să-l cunoască pe Pr. Dionisie, venind în Miercurea Luminată încercând să afle cum poate dobândi smerita cugetare ca prinț. Peste patru ani, Charles a venit la înmormântarea Pr. Dionisie în Athos pentru a-și lua rămas bun de la marele duhovnic.
Azi „''avem pe cineva aproape de Dumnezeu care să ducă în fața lui Dumnezeu problemele noastre, rugămintele noastre''”. Să fim bucuroși „''că avem un mijlocitor în fața lui Dumnezeu''”.
=== Lista mărturisitorilor ===
Mărturiile au fost de la:
* Arhim. Antipa Skandalakis (starețul Chiliei „Sfânta Ana”, [[Careia_(Muntele_Athos)|Kareia]], [[Mănăstirea Iviron (Muntele Athos)|Mănăstirea Iviron]])
* Arhim. Efrem Koutsou (starețul [[Mănăstirea Vatopedi (Muntele Athos)|Mănăstirii Vatoped]])
* Arhim. Elisei Raptis (starețul [[Mănăstirea Simonos Petras (Muntele Athos)|Mănăstirii Simonos Petra]])
* Arhim. Nifon (starețul Mănăstirii „Sfântul Nectarie”, Glyfada, Grecia)
* Arhim. Sava Hristodoulias (Chilia „Nașterea Maicii Domnului” - [[Mănăstirea Vatopedi (Muntele Athos)|Mănăstirea Vatoped]])
* Ieroschim. Andreas Vlahiotis (Mikenes - Argolida)
* Ieroschim. Atanasie ([[Mănăstirea Zografu (Muntele Athos)|Mănăstirea Zografu]])
* Ieroschim. Ciprian Giallouros (starețul Chiliei „Sfinții Arhangheli”, [[Mănăstirea Iviron (Muntele Athos)|Mănăstirea Iviron]])
* Ieroschim. Dionisie Alb (starețul Chiliei „Sfântul Gheorghe” - Colciu)
* Ieroschim. Ignatie Bozianu (starețul Chiliei „Sfântul Ipatie”, [[Mănăstirea Vatopedi (Muntele Athos)|Mănăstirea Vatoped]])
* Ieroschim. Teofil ([[Mănăstirea Pantocrator (Muntele Athos)|Mănăstirea Pantocrator]])
* Schim. Ghimnazie Burlacu (Chilia „Sfinții Arhangheli” - [[Careia_(Muntele_Athos)|Careia]])
* Schim. Maxim Nikolopoulios ([[Mănăstirea Iviron (Muntele Athos)|Mănăstirea Iviron]])
* Schim. Nikodimos Rantsios (epitropul [[Mănăstirea Sfântul Pavel (Muntele Athos)|Mănăstirii „Sfântul Pavel”]])
* Schim. Siluan Butiurcă (Chilia „Sfântul Gheorghe” - Colciu)
* Schim. Teologos Cadar (Chilia „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, [[Schitul Lacu (Muntele Athos)|Schitul Lacu]])
* Schim. Maxim Nikolopoulios ([[Mănăstirea Iviron (Muntele Athos)|Mănăstirea Iviron]])
== Citate ==
* Nu, să nu-ți alungi ucenicul, lasă-l să plece el singur.
* Să nu te îndepărtezi prea mult de sfintele canoane, ci întotdeauna să ai în vedere discernământul.
* Pentru că nu mai văd, alții cred că nu-i vede Dumnezeu.
* Cele două aripi ale monahului sunt slujba și canonul personal.
* Când călugărul se trezește la miezul nopții, mintea lui este liniștită, tot mediul înconjurător este foarte liniștit.
== Note ==
<references />
==Legături externe==
[[Categorie:Părinți duhovnicești ai secolului XX]]
[[Categorie:Muntele Athos]]
[[Categorie:Monahi]]
[[Categorie:Preoți]]
[[Categorie:Patericul românesc]]
