Vizualizare sursă pentru „Listă de arhaisme în cărțile de cult”

Această listă alfabetică cuprinde cuvinte, termeni, noțiuni sau expresii din limba (bisericească) [[limba română|română]] veche, considerate arhaisme, cuvinte învechite în uzul actual al limbii, având uneori utilizări foarte specifice/precise în limba/terminologia [[:Categorie:Liturgică|liturgică]], în [[:Categorie:Imnografie|imnografie]], sau în limba/terminologia bisericească în general. Acești termeni pot fi ocazional întâlniți în diferite [[:Categorie:Cărți de cult|cărți de cult]] sau de [[rugăciuni]] ortodoxe.

{{abctoc}}

==B==
*'''blagociu''' — administrator bisericesc de plasă (comună cu mai multe sate în subordine, în vechea împărțire teritorială) în Moldova, sub stăpânirea rusească; v. cartea ''Datoria și stăpânirea blagocinilor și a [[protopop]]ilor'' (rus.-rom.), Iași, 1791.
*'''Blagoveștenie''' (sl. влаговѣшение - blagovĕštenije) - [[Bunavestire]]
*'''blajenii''' — termen rus pentru [[Fericirile|Fericiri]] ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 5), folosit în [[Triod]] (Blaj, 1800) și Biserica Vasile Blajenîi, monument de artă arhitecturală din sec. XVI, Moscova (Kremlin) (V. Florea, ''Istoria Artei Ruse'', București, 1979.).
*'''bodaprosti''' sau '''bogdaprosti''' sau '''bogdaproste''' (slv. ''Bogu da prosti'' — [[Dumnezeu]] să ierte [[păcate]]le) — formulă de mulțumire când se primește un dar dat de pomană pentru [[suflet]]ele celor [[Moartea|morți]].
*'''Bogoiavlenie''' sau '''Bogoiavlenie Gospodnia''' (slv. Arătarea Domnului) - numele slavonesc al sărbătorii Botezului Domnului sau [[Epifania]]; [[Antim Ivireanul]] — „Cuvânt de învățătură la Bogoievlanie“, în „Predici“ Ed. Acad., 1962, p. 133.
*'''Bogorodița''' (slv.) — numele slavonesc pentru [[Maica Domnului]].
*'''bogorodic''', '''bogorodicine''', '''Bogorodicina''' (slv.) — se numesc [[tropar]]ele pentru „Născătoarea de Dumnezeu“, rânduite în [[Ceaslov]] la [[Utrenie]] și [[Vecernie]] și la canoanele sărbătorilor și pentru fiecare zi a săptămânii, și care se cântă pe cele opt glasuri peste tot anul. Bogorodicina se numește și [[Miride|mirida]] pentru Maica Domnului scoasă la [[Proscomidie]] (în „Învățătura preoților pe scurt de [[Sfintele Taine|șapte taine]]...“ Buzău, 1702, f. 17)
*'''Bogoslov''' (slv. „cel ce grăieşte despre Dumnezeu, teolog“) — Sf. [[Ioan Evanghelistul]] e numit și Ioan Teologul sau Bogoslovul; Sf. [[Grigorie de Nazianz]] era numit și Sf. Grigore Teologul (Bogoslov și Teolog, cu același înțeles).
*'''bold''' - ac, vârf ascuțit (de lance, de exemplu) ; provine din: sl. ''bodli'' „spin”; bg. ''bodilo'' „ac, vârf ascuțit” (exemplu: „Boldul morții s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule” - în cântările punerii în mormânt a Domnului [[Iisus Hristos]] - [[Prohodul Domnului (liturgică)|Prohodul Domnului]])
*bolniță (sl. болница - ''bolĭnica'') — spital sau infirmerie pe lângă o [[mănăstire]]

==C==

*'''cafas''' (din ngr. ''kafasi'', tc. ''kafas'', „colivie”) - balcon închis pe jumătate, ca un pod deasupra [[pronaos]]ului, în partea de apus din interiorul bisericii și la care se urcă pe o scară fixă, situată în partea de nord a pronaosului; în cafas stă [[Strană|corul bisericii]].

*'''cercare''' - experiență (exemplu: „Prin cercare dumnezeieștile taine învățându-te” - [[Paraclis]]ul Sf. [[Siluan Athonitul]])

*'''chinovie''' - [[mănăstire]] (cu viață de obște, de obicei); exemple: „Chinovia Cernicăi” (nume loc); „chinovia [[Avva|Avei]] Serida, aproape de Gaza” (nume [[stareț]])

*'''a (se) clăti''' - a (se) clătina (din sl. ''klatiti'' „a scutura”): „Pentru că a întărit lumea, care nu se va clăti.” (Psalmi 92, 2)

*'''cocon''' - copil sau tânăr de neam bun (de exemplu, pentru cei trei tineri din cuptorul de foc - cf. [[17 decembrie]])

==D==

*'''diortosire''' - corectarea și adaptarea unei traduceri preexistente a textului [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] sau ale scrierilor [[Sfinții Părinți|Sfinților Părinți]]. Literal, ''a diortosi'' înseamnă „a îndrepta”.

*'''dreptar''': îndrumător, linie de conduită sau model de urmat. Termenul este folosit (de puține ori) în [[Noul Testament]]. În Epistola către Romani (2, 20) [[Apostolul Pavel]] spune că „Legea este dreptarul cunoștinței și al adevărului”, iar în II Timotei 1, 13: „Ține dreptarul cuvintelor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, cu credința și iubirea care e în Hristos”. Se vorbește și de „dreptarul credinței” (Epistola către Galateni 6, 16), care este [[Crezul]] (kerigma) apostolic. Cei ce trăiesc „viața în Hristos” sunt „făptură nouă”, iar „câți vor urma dreptarul acesta, pace și milă asupra lor”. Și iarăși, de „dreptarul învățăturii, căreia ați fost încredințați” (Romani 6, 17), dreptar al învățăturii, adică modelul de urmat dreapta învățătură.

==F==
* '''față''' - chip, persoană, [[ipostas]] (cel trei „fețe” ale [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]])

* '''felon''' - [[Veșminte|veșmânt]] liturgic al [[preot]]ului: v. [[Felon]]

==G==
*'''gonaciu''' - prigonitor, asupritor, cel care [[Persecuții împotriva creștinilor (epoca antică)|persecută]]

==H==
* '''hvalite''' - (sl.) [[laude]] (în imnografia slujbelor ortodoxe)

==Î==
* '''învârtoșat''' - împietrit, încăpățânat, încrezător în puterea sa proprie (derivă din „vârtos” - a se vedea la litera „V”, „vârtute”); exemple: „s-a învârtoșat inima lui Faraon” (Ieșire, 7); „s-a învârtoșat inima poporului acestuia” ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 8)

==L==
*'''lin (''pl.'' linuri)''' - teasc pentru stors [strugurii, de obicei]

==M==
*'''mâneca, a (''vb.'')''' - a pleca de cu bună dimineață spre o țintă anume, (''fig.'') a se grăbi spre, (''fig.'') a alerga spre o țintă anume; exemplu: „Să mânecăm cu mânecare adâncă” – se cântă la [[Sfintele Paști]]

*'''mânecare''' - dimineață, dis-de-dimineață, în zorii zilei, cu noaptea în cap, când mijește ziua

*'''mironosiță''' - din slavonă, o [[Duminica Femeilor Mironosițe|femeie purtătoare de mir]]

*'''mișel''' - lipsit, de condiție modestă, sărac, nevoiaș [din latinescul ''misellus'']

*'''Moisei''' - precum numele localității „Moisei” din Maramureș, este numele [[prooroc]]ului [[Proorocul Moise|Moise]] în slavonește

*'''mozavirie''' - calomniere, ponegrire, bârfă, bârfeală, bârfire ; exemplu: „Nu mă da pe mine mozaviriei șarpelui”

*'''muncă (''pl.'' munci)''' - chin [chinuri mucenicești, de obicei; sau, uneori, ascetice, în sensul de osteneală: „s-a supus pe sine la munci” etc.]; derivat, „muncitorul” sau „muncitorii” sunt „chinuitorul” sau „chinuitorii”

==N==
*'''năimi, a (''vb.'')''' - a angaja, a tocmi pentru o muncă plătită [din slavonescul ''naimu'']

*'''năstrapă''' - vas de băut cu toartă (cană, cupă, potir, ulcior). [din bg. ''năstrap''; ngr. μαστραπᾶς] Exemplu: „Bucură-te, ''năstrapă'' de aur” ([[Paraclis|Paraclisul Maicii Domnului]]). Nota bene: În Antichitate și în perioada medievală, cu excepția vaselor de sticlă, vasele de băut (de exemplu cele mai plate de tip [[w:Kylix (drinking cup)|kylix]] sau cele mai adânci de tip [[w:Kantharos|kantharos]]) aveau de obicei toarte. Termenul grecesc ''μαστραπᾶς'' (''mastrapas'') pare să desemneze mai degrabă un ulcior.

*'''nemernic''' - străin, venetic, pribeag, pripășit; exemplu: „Nemernic sunt eu pe pământ.” [din slavonescul ''namĕrĩnŭ'' - „care vine”]

==O==
*'''obraz''' - chip, față, dar uneori chiar „persoană” (din sl. ''obrazŭ'')

*'''ostrov''' - insulă (sau, mai rar, peninsulă, cum ar fi [[Muntele Athos]]) [din slavonescul ''ostrovŭ'']

==P==

*'''panihidă''' - slujba [[parastas]]ului sau cartea de slujbă ce cuprinde slujba înmormântării și alte slujbe de pomenire a morților. v. [[Panihidă]]

*'''patrafir''' - veșmânt purtat de preoți la toate slujbele bisericești. V. [[Epitrahil]].

*'''peasnă''' - din slavonescul ''pesna'', „cântare” sau „odă” - un fel de cântare bisericească formată din șase-nouă [[tropar]]e, având ca model de intonare primul tropar din șir, [[irmos]]ul.

*'''podoabă''' - asemănare („aspect corespunzător”, „înfățișare cum se cuvine”). Slavonescul ''podobije'' este traducerea termenului grecesc ομοιωσις (și a latinescului ''similitudo'', ''Imago Dei''), folosit în [[Cartea Facerii]] în expresia care spune că omul a fost creat după „chipul și ''asemănarea''” lui Dumnezeu.

*'''podobie''' - cântare liturgică specifică imnografiei ortodoxe - v. [[Podobie]]

*'''predanie''' - tradiție, datină.

*'''praznic''' - sărbătoare bisericească. V. [[praznic]].

*'''priveliște''' - arenă (arena de circ unde au murit [[mucenic]]ii, de exemplu)

*'''prochimen''' - vers liturgic sau pasaj scriptural cântat sau citit înainte de citirea Apostolului. Poate servi ca introducere la tema citirii din zilele de sărbătoare. V. [[prochimen]].

*'''prost''' (sl. prostŭ) - simplu; nevinovat; curat; blând; fără de răutate; fără știință de carte (în funcție de context ; de exemplu: avva Pavel cel Prost - i.e. „cel Simplu”, ucenicul Sf. [[Antonie cel Mare]], v. [[Patericul egiptean]]; „Fiți înțelepți ca șerpii și proști ca porumbii” - [[Evanghelia după Matei|Matei]] 10, 16, în [[Noul Testament]] de la 1818)

==R==
*'''rost''' - gură; exemplu: „cu rostul tău de aur grăind...” (despre sfântul [[Ioan Gură de Aur]])

*'''rărunchi''' - rinichi (''lit.''), dar în limbajul Bibliei e folosit în sens figurativ: „a-și încinge rărunchii” (a fi pregătit și hotărât pentru ceva), „a striga din rărunchi” (a striga din toată ființa) - „rărunchii” în [[Antropologie|antropologia]] veche fiind considerați ca sediu interior al vitalității și sensibilității.

==S==
*'''sărman''' - orfan, de unde: sărac, amărât. Forme variabile învechite/ arhaice: săriman, sîrman, suruman, Mold. sîr(u)man, siriman, suriman, Trans. sără(i)man. Sl. siromachŭ ‹ gr. χειρομάχος (Cihac, II, 326; Giurescu, R. Istorică, XIII, 23-43), cf. bg., sb., cr. siromah, cu schimb de suf. -man. - Der. sărmănesc, adj. (înv., de sărman); sărmănie, s.f. (înv., sărăcie). - Cf. siromah.) - cf. DER

*'''slavoslovie''' - laudă lui Dumnezeu, [[doxologie]] [din slavonescul ''slavoslovije'']

*'''soartă''' - „moștenire”, „stare” (dar și „sfârșit”) : „Și ne dă nouă parte și soartă cu toți cei ce se tem de Tine întru adevăr și păzesc poruncile Tale” (rugăciune la [[Utrenie]]). [din latinescul ''sors, -tis'']

*'''sobor''' - [[sinod]], dar și „soborul mănăstirii” (adunarea viețuitorilor dintr-o [[mănăstire]]), sau (mai vechi) orice fel de adunare. [din slavonescul ''sŭborŭ'']

*'''stih''' - vers, verset (din [[Sfânta Scriptură]], cel mai adesea)

*'''stihar''' - veșmânt liturgic al [[cler]]ului - v. [[Stihar]]

*'''stihiră''' - [[tropar]], cântare liturgică/ imnografică - v. [[stihiră]]

*'''svetlina''' - literal în slavonă (rusă, bulgară etc.) înseamnă „lumină”, în [[imnografie|imnografia]] ortodoxă este o [[stihiră]] particulară, care se numește și [[luminândă]]

==T==
*'''tâmpi, a se (''vb.'')''' - a se toci, a se știrbi (exemplu: „Boldul morții s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule” - în cântările punerii în mormânt a Domnului [[Iisus Hristos]])

==Ț==
*'''Țarigrad''' - Istanbul, [[Constantinopol]]

==V==
*'''vârtute''' - tărie, putere (scris uneori din greșeală „virtute”: „Domnul este vârtutea mea”, iar nu „Domnul este virtutea mea”); „vârtute” sau „vârtos” (tare, puternic) sunt vechi termeni de origină latină în limba română, proveniți din latinescul ''virtus'' = ''putere'' (care și el la rândul lui derivă din latinescul ''vir-i'' = ''bărbat'', ca în neologismul „viril”)

*'''vetreală''' - velă, pânza corabiei, sau chiar corabia însăși

* '''viers''' - glas, glăsuire, voce, timbru al vocii, melodie, cântec [Variabil popular: ''ghiers'' - din latinescul ''versus'']

*'''vlădică''' - [[episcop]] (a se vedea articolul [[Vlădică]])

*'''voievod''' - „mai-mare”, conducător, în forma generală; uneori traduceri mai specifice pot să apară


{{abctoc}}

[[Categorie:Cărți de cult]]
[[Categorie:Imnografie]]
[[Categorie:Termeni din limbajul bisericesc]]
[[Categorie:Liste]]
[[Categorie:Liturgică]]