Vizualizare sursă pentru „Hariton Mărturisitorul”

[[Imagine:2809-hariton.jpg|right|frame|Sf. Hariton]]Preacuviosul părintele nostru '''Hariton Mărturisitorul''' (gr. greacă Χαρίτων: „harul”) n. pe la anii 270 în Iconum, Asia Mică - m. pe la 350 în Lavra Faran, Palestina), a fost un ascet și [[Călugăr|sihastru]] sfânt creștin, întemeietorul [[monahism]]ului lavriot în deșertul Iudeii - partea de sud a Palestinei. [[Praznic|Prăznuire]]a sa este în [[28 septembrie]] în [[Biserica Ortodoxă]] (și cea romano-catolică).

==Viața==
[[Image:2809-hariton-palestina.jpg|left|frame|Sf. Hariton]]
Sfântul Hariton s-a născut și a crescut la Iconium, în Asia Mică, în timpul împărăției lui Aurelian (270-276). Hariton, cunoscut în Iconium pentru credința și virtutea lui, a fost arestat, a mărturisit credința și a fost chinuit la începutul [[Persecuții împotriva creștinilor (epoca antică)|persecuției]] lui [[Dioclețian]] (303). Eliberat de judecător, el s-a refugiat în Egipt până la sfârșitul persecuției.

Pe la anul 322, pe când făcea un [[pelerinaj]] în [[Țara Sfântă]], Hariton a fost luat prizonier de către tâlhari în drum spre [[Ierusalim]], într-un loc numit Faran (Wadi el-Paran). Ceata de tâlhari l-a dus în peștera lor, dar peste noapte au murit toți pe când beau vin dintr-o sticlă în care un șarpe și-a vărsat veninul. Luând această întâmplare ca pe un semn de la [[Dumnezeu]], Hariton a rămas timp de mai mulți ani în acea peșteră, în asceză și rugăciune, până în 330 când înmulțirea [[ucenic]]ilor îl obligă să întemeieze o [[lavră]] la Faran (distrusă de perși la marea invazie de la anul 614)<ref>https://jerusalem-mission.org/skete_phara.html</ref>. 

Căutător de [[Isihasm|isihie]], [[cuvios]]ul Hariton a plecat din nou în [[sihăstrie]] și s-a așezat într-o peșteră retrasă pe [[Muntele Ispitirii]] de lângă [[Ierihon]], în locul numit Dukas sau Dok. Și aici însă ucenici s-au adunat în jurul lui, așa încât la 340 a întemeiat o a doua lavră, la Duka (și ea distrusă de perși la 614, și reînființată în anii 1875/95, ca mănăstirea ortodoxă greacă Carantania).

Între anii 340 la 350 sfântul Hariton fuge din nou și mai în sud în căutarea isihiei, și se instalează într-un loc pustiu numit Tekoa, unde cu ucenicii care s-au adunat a întemeiat Mănăstirea Suka („sukkah” însemnând chiar „mănăstire” în siriacă). Pe la începutul secolului al VI-lea, mănăstirea Suka primește supranumele de „Vechea Lavră”, în urma unei revolte a [[Călugăr|monahilor]] de la Suka contra sfântului Sava cel Sfințit, când unii dintre ei au plecat din Suka și au înființat în apropiere „Noua Lavră”. Și lavra de la Suka a fost distrusă de perși la 614.

În 350, la sfârșitul vieții, sfântul Hariton s-a retras la Lavra Faran și aici și-a dat sufletul în mâinile Domnului.

==Posteritatea==
Sfântul Hariton a fost contemporan cu sfântul [[Ilarion cel Mare]], cel care a întemeiat monahismul în Gaza și nordul Palestinei, probabil tot prin anii 330-350. Deși influența sfântului Hariton în Palestina a fost mai mare decât a sfântului Ilarion, acesta din urmă s-a bucurat mai târziu de o mai mare notorietate, probabil dată unei ''Vita'' scrisă de [[Ieronim]] (către anul 391), și care s-a bucurat de o mare circulație.

O mulțime de [[sfinți]] monahi au trăit în lavrele întemeiat de Sf. Hariton de-a lungul timpului (până în 614, când au fost distruse de perși), cum ar fi: [[Eftimie cel Mare]] (377-473), Teoctist († 467), [[Ioan Moshu]] și mulți alții. 

==Bibliografie==
*Ierom. Macarie de la Simonopetras, ''Sinaxar'', luna septembrie.
*''Vita Charitonis'', editat de Gérard Garitte, ''La vie prémétaphrastique de S. Chariton'', în: ''Bulletin de l'Institut historique Belge de Rome'' 21, Rom 1940, S. 16-46
*''Vita Charitonis'' în traducere engleză: Leah Di Segni, ''The Life of Chariton'', în: ''Ascetic Behavior in Greco-Roman Antiquity: A Sourcebook (Studies in Antiquity and Christianity)'', hrsg. von Vincent L. Wimbush, Minneapolis 1990, S. 393–421 ISBN 0-8006-3105-6

==Note==
<references />

[[Categorie:Monahism]]
[[Categorie:Cuvioși]]
[[Categorie:Mărturisitori]]
[[Categorie:Sfinți din Palestina]]
[[Categorie:Țara Sfântă]]