Vizualizare sursă pentru „Dosoftei al Moldovei”

'''Sfântul Ierarh Dosoftei''' (1624-1693) a fost un [[călugăr]] cărturar din secolul al XVII-lea, [[mitropolit]] al Moldovei (1671-1673 ; 1675-1686), și [[mărturisitor]] pentru credința ortodoxă. [[Praznic|Prăznuirea]] lui se face la [[13 decembrie]].

==Viața==

Sfântul [[Ierarh]] Dosoftei s-a născut în anul 1624, la Suceava, în familia Barilă. Părinții săi Leontie și Misira, binecredincioși creștini, români de neam, aveau rudenii în Transilvania și în ținutul Liovului. La [[botez]], pruncul a primit numele Dimitrie, pentru că se născuse în preajma zilei de [[26 octombrie]], când Biserica îl sărbătorește pe sfântul [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Mare Mucenic Dimitrie]] din cetatea Tesalonicului de la începutul veacului al IV-lea.

Tânărul Dimitrie Barilă a învățat carte de la cei mai renumiți dascăli din Moldova și la școala Frăției Ortodoxe de la Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Liov. Dăruit de Dumnezeu cu o inteligență deosebită și-a agonisit încă din anii copilăriei și ai tinereții multă știință de carte. A studiat cu multă râvnă [[Sfânta Scriptură|Sfintele Scripturi]] și învățăturile dumnezeieștilor [[Sfinții Părinți|Părinți ai Bisericii]] și a deprins cu mult drag meșteșugul tâlcuirii textelor sfinte în limba română, pentru că învățase a vorbi și a scrie în alte limbi ca să transmită tezaurul sfintei Ortodoxii: greacă, latină, slavonă bisericească, polonă și ucraineană.

Pe lângă învățătura adunată cu migală de la mulți dascăli, la școala mănăstirii [[Probota]] a deprins și învățătura cea duhovnicească: [[rugăciunea]], [[ascultare]]a, [[smerenia]] și nevoințele ascetice. A primit îngerescul chip în această sfântă [[mănăstire]] la anul 1649, cu numele de [[Călugăr|monah]] Dosoftei. Iubitor de înțelepciune și vrednic împlinitor al nevoințelor călugărești, [[cuvios]]ul Dosoftei a sporit în [[iubirea|dragoste]] și rugăciune, devenind părinte duhovnicesc și începător al obștii de la Probota. Într-o însemnare în limba română el scrie la [[14 septembrie]] 1649: „[[Ieromonah]] Dosoftei de la Pobrata, feciorul lui Leontar Barilovici”, iar alături, în limba greacă: „Dositheos, ieromonah, fiul lui Leontar Barila și al Misirei”.

Timp de mai mulți ani învățatul [[egumen]] a călăuzit pe monahi la Hristos, întărindu-i în buna nevoință și în cunoașterea Sfintei Scripturi. A dezvoltat mult școala mănăstirii Probota și a crescut mulți ucenici luminați, aducând în obștea sa o adevărată înnoire duhovnicească.

Datorită prestigiului său de cărturar și virtuților care-i luminau chipul și faptele, ieromonahul Dosoftei este chemat de Dumnezeu la slujirea arhierească. În anul 1658 este [[episcop]] de Huși, după un an trece în scaunul [[Vlădică|vlădicesc]] de la Roman, iar în 1671 este ales mitropolit al Moldovei. Blând și smerit, înaltul ierarh uimea pe toți prin înțelepciune și bunătate: Cronicarul [[Ion Neculce]] îl descrie astfel: „Acest Dosoftei mitropolit nu era om prost (simplu) de felul lui. Și era neam de mazâl. Prea învățat, multe limbi știa: elinește, slovenește, și altă adâncă carte și-nvățătură. Deplin călugăr și [[cucernic]], și blând ca un miel. În țara noastră, pe ceasta vreme nu este om ca acela”.

Iubitor și trăitor al dreptei credințe, purtător de grijă față de păstoriții săi în vremuri „nepașnice pentru țară”, cu dese schimbări de domnii, sfântul Mitropolit Dosoftei al Moldovei și-a împlinit misiunea pastorală prin punerea în lucrare a darurilor pe care i le-a dat Dumnezeu din belșug: traducerea și tipărirea de carte sfântă în limba română. În liniștea chiliei sale din patria natală sau aflat în pribegie, sfântul a dăruit Bisericii și neamului românesc lucrări de mare valoare. Primele cărți tipărite au fost ''Psaltirea în versuri'' și ''Acatistul Născătoarei de Dumnezeu'' (Uniev, 1673). Înțelegând în Duhul Sfânt poezia psalmilor, i-a transpus în versuri românești, ca să apropie tot mai mult de sufletul poporului comoara de lumină și de har a cuvântului dumnezeiesc. Recunoscut ca autoritate teologică, a revizuit traducerea făcută de spătarul [[Nicolae Milescu]] la [[Vechiul Testament]], text care va fi inclus în [[Biblia de la București (1688)|Biblia de la București]], din 1688.

În toamna anului 1673 a plecat în pribegie în Polonia, din cauza schimbărilor de domn în țară și a convingerilor sale antiotomane. În 1674 a fost înlocuit în scaunul mitropolitan de la Iași cu Sf. [[Teodosie al Moldovei|Teodosie]], episcopul de Roman. În anul următor, Mitropolitul Dosoftei este readus în demnitatea sa chiriarhală, iar Teodosie se retrage la [[mănăstirea Bogdana]] și peste puțină vreme va cunoaște moarte martirică.

După refacerea tipografiei de la Iași, Mitropolitul Dosoftei a tipărit noi [[cărți de slujbă]] și de învățătură în limba română: ''Dumnezăiasca Liturghie'' (1679 și 1683), ''Psaltirea de-nțăles'' (1680), cu text paralel în română și slavonă, ''Molitvănic de-nțăles'' (1681). Între anii 1682-1686 a tradus după izvoare grecești și slavone și a tipărit în limba română ''Viața și petrecerea sfinților'', în patru volume. Lucrarea a rămas neterminată datorită plecării forțate în Polonia. Această carte deosebit de necesară pentru misiunea Bisericii arată darul de mare cărturar al mitropolitului Dosoftei dar și dragostea sa pentru [[sfinți]] și pentru [[sfințenie]]. De aceea, el scrie despre sfinți cuvioși români pe care i-a cunoscut personal și despre alții pe care poporul îi venera cu multă evlavie: „Dară tocma și din rumâni mulți sfinți sânt, carii am și vădzut viața și traiul lor, dară nu s-au căutat, fără numai [[Daniil Sihastrul|Daniil de Voroneț]], și [[Rafil de Agapia]], i-am sărutat și svintele moștii. Apucat-am în dzâlele noastre părinț nalț la bunătăț și-n podvig, și plecaț la smerenie adâncă. Părintele [[Chiriac de Beserecani]], gol și ticăloșit în munte 60 de ani. Și [[Chiriac de Tazlău]], [[Epifanie de Voroneț]], [[Partenie de Agapia]]. Dară [[Ioan de Râșca]], [[arhiepiscop]]ul acel svânt și minunat, [[Inochentie de Pobrata]] și Istatie!”. La îndemnul și cu sprijinul său, [[Mitrofan al Buzăului]] a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „''Întâmpinare în contra primatului papei''” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „''Dialog contra ereziilor''”.

În 1686 regele polon Jan Sobieski, în campania sa antiotomană, a intrat în Moldova pentru a-l atrage de partea sa pe voievodul Constantin Cantemir. Fiind nevoiți să se retragă, polonii au luat cu ei mulțime de pietre scumpe, odoare din aur și argint. Luat ostatec împreună cu tezaurul Mitropoliei și cu [[moaște]]le Sf. [[Ioan cel Nou de la Suceava|Ioan cel Nou]], Mitropolitul Dosoftei a trăit ultimii ani ai vieții sale pământești departe de țară. Aici a continuat lucrarea sa cărturărească și a păstrat mereu legătura cu ierarhii ortodocși de la Moscova și de la Kiev. Pentru a aplana conflictele teologice privind [[epicleza euharistică]] mitropolitul moldovean a tradus din elinește în slavo-rusă scrieri ale Sfinților Părinți [[Ioan Gură de Aur]], [[Efrem Sirul]], [[Gherman I al Constantinopolului]], [[Simeon al Tesalonicului]], argumentând astfel dreapta învățătură a Bisericii. Păstor dreptcredincios și jertfelnic, sfântul ierarh a îndurat cu demnitate asprimile și lipsurile, purtând de grijă comunității sale ortodoxe care se afla în Polonia. Sfințenia vieții lui strălucea nu numai asupra fiilor duhovnicești, chiar regele Jan Sobieski venea adesea la castelul de la Stryi, unde locuia sfântul mitropolit al Moldovei, ca să participe la slujbe cu familia și să-i dea cinstire cuvenită. În ciuda presiunilor care s-au făcut asupra lui, sfântul ierarh Dosoftei a refuzat trecerea la uniație și a rămas ortodox până la trecerea sa la veșnicie, la 13 decembrie 1693. Din mărturiile călugărilor care l-au însoțit în exil aflăm că sfântul și-a cunoscut vremea chemării sale la veșnicie de către Domnul. Blândul ierarh Dosoftei a fost înmormântat la Biserica „Nașterea Domnului” din Jolkiew, astăzi în Ucraina.

Pătimind încercări și multe necazuri în această viață trecătoare, sfântul mitropolit Dosoftei al Moldovei rămâne peste veacuri un [[teolog]] al întregii Ortodoxii, ierarh cu viață sfântă și neîntrecut învățător al dreptei credințe în limba poporului său. Luminat de harul Duhului Sfânt, el a slujit cu dragoste Biserica Mântuitorului [[Iisus Hristos]], cu smerenie și fapte minunate, iar acum se roagă în ceruri pentru mântuirea sufletelor noastre.

==Scrieri, traduceri==
*[http://www.romanianvoice.com/poezii/poeti/dosoftei.php Versuri]
*[http://www.nicugane.ro/articole/biblioteca/DOSOFTEI%20-%20Psaltirea%20in%20versuri.pdf Psaltirea în versuri], în format .pdf

==Imnografie==

[[Tropar]] (glasul al 8-lea):

Apărătorule al Ortodoxiei, și învățătorule al sfințeniei, păstor blând ca un miel și mare dascăl al Sfintei Liturghii, Părinte Ierarhe Dosoftei, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!

==Sursa==

*[http://sfintiromani.mmb.ro/?sf=4 Viața Sfântului Ierarh Dosoftei al Moldovei], de pe situl Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

==Resurse==
===Legături externe===
*[http://sfintiromani.mmb.ro/?sf=4 Viața Sfântului Ierarh Dosoftei al Moldovei, cu troparul]
*[http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/140/sfinti_decembrie.html Sf. Dosoftei al Moldovei] - viața, slujba, acatistul, icoane

===Articole, studii, comunicări===

Pr. Conf. Dr. Ion Vicovan:
*„Mitropolitul Dosoftei, făuritor de limbă și teolog al ortodoxiei ecumenice”, Protopopiatul I Iași, Iași, 11 decembrie 2003 (comunicare).
* „Aspecte legate de originea, pelerinajul la Lavra Peșterilor și sfârșitul lui Dosoftei”, comunicare prezentată de ziua Dosoftei la „Casa Dosoftei”, manifestare organizată de Frăția Ortodoxă, filiala Iași, 13 decembrie 2003.
*„Activitatea marelui ierarh Dosoftei în exil”, comunicare prezentată de ziua Dosoftei la „Casa Dosoftei”, manifestare organizată de Frăția Ortodoxă, filiala Iași, 13 decembrie 2004.
*„Mitropolitul Dosoftei – Sfânt al Bisericii Moldave”, Casa Dosoftei, Iași, 13 decembrie 2006


{{start box}}
{{succesiune|
înainte=Ghedeon|
titlu=[[Listă a mitropoliților Moldovei|Mitropolit al Moldovei]]|
ani=1671-1686|
după=Calistrat Vartic}}
{{end box}}

[[Categorie:Sfinți români]]
[[Categorie:Mărturisitori]]
[[Categorie:Mitropoliți români]]
[[Categorie:Mitropolia Moldovei]]