Vizualizare sursă pentru „Istoria Bisericii Ortodoxe Române (cronologie)”

{{Format:Incomplet}}
'''Istoria Bisericii''' este o parte importantă a înțelegerii [[credința|credinței]] creștine ortodoxe. Creștinii ortodocși se definesc în mod deosebit prin fidelitatea lor față de tradiția Bisericii, prin continuitatea lor cu cei care au care au primit și propovăduit adevărul lui [[Iisus Hristos]] lumii, cu aceia care au ajutat la formularea și exprimarea formulelor și cultului de credință, și cu aceia care au continuat să urmeze neschimbată, dar mereu dinamică [[Sfânta Tradiție]] a Bisericii Ortodoxe.

Cronologia de mai jos își propune să redea '''''istoria creștinismului în spațiul actualmente românesc din perioada apostolică și până în prezent'''''. Istoria creștinismului pe acest teritoriu este cea a unui spațiu fragmentat din punct de vedere politic de-a lungul istoriei și în care au trăit de-a lungul timpului mai multe populații etnic, lingvistic și cultural diferite. Denumirea articolului de '''Istoria Bisericii Ortodoxe Române''' ilustrează însă situația politică și statutul jurisdicțional actual al acestui spațiu, reunit într-un singur stat național și cu o Biserică Ortodoxă autocefală și unitară începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, începutul secolului XX. Se vorbește așadar despre Istoria Bisericii Ortodoxe Române în același sens în care sunt considerați ca [[Sinaxar al Sfinților Români|sfinți români]] toți sfinții care au trăit sau petrecut o vreme în spațiul românesc.

==Perioada apostolică (33-100)==
*60-63 : Conform [[tradiție]]i, sfântul [[Apostol]] [[Apostolul Andrei (cel Întâi chemat)|Andrei]], propovăduiește [[Evanghelia]] la Tomis și în Sciția Minor (Dobrogea)

==Perioada pre-niceeană (100-325)==

*290, [[8 iulie]] – Sf. [[Epictet și Astion din Halmyris|Epictet preotul și Astion monahul]], originari din Asia Mică, probabil din provincia Frigia, primesc mucenicia în cetatea Halmyris, în Dobrogea de azi, în vremea [[Persecuții împotriva creștinilor|persecuțiilor]] lui [[Dioclețian]].

*~290-300 – [[Evanghelicus al Tomisului|Evanghelicus]], originar din Tracia, este primul episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (azi Constanța). 

*298 - [[Mucenic]]ia fraților [[Pasicrat și Valentin]], cărora li s-au tăiat capetele în Durostorum, (azi Silistra, în Bulgaria), în ziua de 28 aprilie, a lui [[Iuliu Veteranul din Durostor|Iuliu Veteranul]] în [[27 mai]], a lui [[Nicandru și Marcian]] în [[8 iunie]], și a lui [[Isihie de la Durostor]] în [[15 iunie]], tot în Durostorum.

*~300-~304 – [[Efrem al Tomisului|Efrem]], ucenic al Sf. Hermon al Ierusalimului (300-314) propovăduiește creștinismul la Gurile Dunării și în jurul Pontului Euxin; episcop de Tomis o vreme, primește mucenicia la Chersones, în Crimeea, în vremea [[Persecuții împotriva creștinilor|Marii Persecuții]].

*304, [[26 martie]] – [[Montanus și Maxima din Singidunum|Preotul Montanus din Singidunum și soția sa Maxima]] primesc cununile muceniciei, în cetatea Sirmium, în zilele împăratului [[Dioclețian]].

*~304-~323 – [[Tit și Gordian, episcopi ai Tomisului|Tit]] devine episcop de Tomis până la începutul anilor 320, când primește mucenicia într-o zi de [[15 septembrie]]. Îi urmează pe tronul tomitan episcopul [[Tit și Gordian, episcopi ai Tomisului|Gordian]], care primește mucenicia în preajma anului 323, potrivit tradiției într-o zi de [[13 septembrie]].

*303-304 sau 319-321 – Mucenicia sfinților [[Zotic, Atal, Camasis și Filip]] și a celor dimpreună cu dânșii, ale căror moaște au fost descoperite în bazilica de la Isaccea-Niculițel, în timpul persecuțiilor din vremea lui Dioclețian și Licinius.

*În anii 320 sursele înregistrează un episcop misionar foarte activ în Dacia Pontică.

==Perioada niceeană (325-451)==

*  325 – Potrivit lui Eusebiu din Cezareea și Teofil al Goției, la [[Sinodul I Ecumenic]] de la [[Niceea]] participă și un episcop „scit”, posibil activ în Dobrogea și un episcop din Dacia.
*~348-350 – Preotul capadocian [[Sansala și Eutihie din Dacia|Eutihie]] propovăduiește pe Hristos în Dacia; este amintit în scrisorile Sf. [[Vasile cel Mare]].
*~360-[[25 ianuarie]] 380 sau 381 – Păstoria Sf. [[Bretanion al Tomisului|Bretanion]] la Tomis; apărător al credinței mărturisite la Niceea, în 369, în timpul vizitei împăratului filoarian Valens (364-378) refuză să slujească împreună cu [[arianism|arienii]]. Prieten cu Sf. Vasile cel Mare; amintit în scrierile lui [[Sozomen]] și [[Teodoret din Cir]].
*  372, [[12 aprilie]] – mucenicia Sf. [[Sava de la Buzău|Sava Gotul]]; tot atunci este prins și chinuit pentru Hristos preotul [[Sansala și Eutihie din Dacia|Sansala]], dar este eliberat și va trece la Domnul cu pace spre sfârșitul secolului al IV-lea; [[15 septembrie]] - mucenicia Sf. [[Nichita Daco-Romanul|Nichita]].
*~380-390 – Păstoria episcopului [[Gherontie al Tomisului|Gherontie]] (Terentie) la Tomis. Participă la Sinodul Ecumenic de la Constantinopol din 381. Contribuie la răspândirea creștinismului și dezvoltarea vieții monahale în Dacia Pontică.
*  381 – [[Sinodul II Ecumenic]] de la [[Constantinopol]]. 
*~390 – Sf. [[Teotim al Tomisului|Teotim]] urcă pe scaunul Eparhiei Tomisului. Amintit de [[Ieronim|Fericitul Ieronim]], de Sozomen și de alții. Prăznuit pe [[20 aprilie]].
*~415 – Cuviosul [[Gherman din Dobrogea|Gherman]] din Dacia Pontică, adormit la Roma între 405 și 415.
*~435 – Sf. [[Ioan Casian]], originar din Dobrogea, decedat la Massilia (azi Marsilia, Franța).

==Perioada bizantină (451-1300)==
*431 - [[Sinodul III Ecumenic]] de la Efes.
*451 – [[Sinodul IV Ecumenic]] de la Calcedon.
*470-545 [[Cuvios]]ul [[Dionisie cel Smerit|Dionisie Exiguul]], [[teolog]] originar din Sciția Minor (Dobrogea de astăzi). A rămas cunoscut ca fiind inventatorul numărării anilor începând de la [[Nașterea Domnului]], sistem de numărare utilizat atât în [[calendarul iulian]] cât și în [[calendarul gregorian]]
*553 – [[Sinodul V Ecumenic]] de la Constantinopol
*660-692 – [[Sinodul VI Ecumenic]] de la Constantinopol.
*787 – [[Sinodul VII Ecumenic]] de la Niceea.
*sec. IX-X – informații despre voievodatele din Transilvania conduse de Gelu, Glad și Menumorut.
*1002 – Informații despre viața creștină din localitatea Morisena (Cenad)
*1020 – Mențiuni despre episcopia de Dibiscos/Tibiscum, în Banat.
*1205 – Mențiune despre o episcopie ortodoxă în Transilvania, „pe moșiile cneazului Bâlea”.
*1234 – Scrisoarea papei Grigore IX al Romei către principele Bela al Ungariei, cuprinzând informații despre organizarea bisericească de la sud de Carpați.
*1247 – Diploma acordată [[w: Knights_Hospitaller|cavalerilor ioaniți]] de regele Bela al IV-lea al Ungariei, în care sunt amintite mai multe formațiuni prestatale românești și organizarea bisericească de la sud de Carpați<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, București, 1925</ref>.

==Perioada domniilor pământene în Țările Române (~1300-1711)==

===Țara Românească===
*cca 1310-1352 – Domnia lui Basarab I în Țara Românească.
*1330 – Independența Țării Românești după bătălia de la Posada.
*1352-1364 - Domnia lui [[Nicolae Alexandru]] al Țării Românești.
*1359 - Recunoașterea Mitropoliei Ungrovlahiei de către [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]], avându-l ca [[mitropolit]] pe Sf. [[Ierarh]] [[Iachint de Vicina|Iachint]]<ref name="Iorga">Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref>. 
*1386-1418 – Domnia lui Mircea cel Bătrân în Țara Românească.
*1392 - [[Monah]]ul [[Filotei]] întemeiază astfel prima școală de caligrafi și copiști din Țara Românească, la [[Mănăstirea Cozia]], [[ctitor]]ia lui Mircea cel Bătrân.
*1406, [[26 decembrie]] – trecerea la Domnul a Sf. [[Nicodim de la Tismana]], reorganizator al vieții monahale în Țara Românească.
*1495-1508 – Domnia lui Radu cel Mare al Țării Românești.
*cca 1503-1505 – Reorganizarea Bisericii din Țara Românească. Înființarea episcopiilor Râmnicului și Buzăului.
*1508 – Apare Liturghierul lui Macarie, prima carte tipărită pe teritoriul Țărilor Române.
*1508, [[11 august]] – trecerea la Domnul a Sfântului [[Nifon II al Constantinopolului|Nifon]], Patriarhul Constantinopolului, care a fost o vreme mitropolit și în Țara Românească.
*1512-1521 – Domnia Binecredinciosului [[Neagoe Basarab]] al Țării Românești.
*1516, [[18 ianuarie]] – trecerea la Domnul a Sf. Sfințitului Ierarh Maxim al Ungrovlahiei.
*1517, [[15 august]] - [[Târnosire]]a [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]]. Conform descrierii lui ''Gavriil Protul'' de la [[Muntele Athos]], la această slujbă au fost prezenți, în afară de Neagoe Basarab și familia sa, curtenii și boierii țării, precum și Teolipt - [[Patriarh]]ul [[Constantinopol]]ului - însoțit de un mare sobor: toți [[arhimandrit|arhimandriții]] și [[egumen]]ii mănăstirilor din Muntele Athos și tot clerul din Țara Românească, în frunte cu [[Mitropolit]]ul Macarie. De asemenea, a fost de față mulțime de popor venit din aproape toate colțurile țării.
*1517 – Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Argeș la Târgoviște.
*1593-1601 – Domnia lui [[Mihai Viteazul]] în Țara Românească, apoi (din 1600) și în Moldova și Transilvania. Din timpul domniei lui datează cel dintâi act oficial de închinare a unei mănăstiri românești către Muntele Athos: actul din 28 august 1599 prin care Mihai Viteazul închina [[Mănăstirea Simonos Petras (Muntele Athos)|mănăstirii Simonopetra]] „biserica din București înoită și înzestrată de dânsul cu chilii în preajma Curții sale, biserica al cării nume, [[Mănăstirea Mihai Vodă|Mihai Vodă]], îl amintește încă”<ref name="Iorga"/>.
*1613-1620 - [[Chiril Lucaris]], [[Listă a patriarhilor Alexandriei|Patriarh al Alexandriei]] și viitor [[Listă a patriarhilor de Constantinopol|Patriarh al Constantinopolului]], vizitează de mai multe ori țările române în vremea când Radu Mihnea era domn (succesiv) al Țării Românești și al Moldovei, „''ținând predici înaintea Domnului, la serbatorile cele mari... în 1620 încă, el lucra în Țara Românească, atacând pe catolici în credința lor despre purcederea [[Sfântul Duh|Sfântului Duh]] și Purgatoriu''”. Cronicarul Miron Costin scria: „''Radu-Vodă puse preoțimea acestei țeri supt ascultarea Patriarhului de Constantinopol''”<ref name="Iorga"/>.
*1640-41 - Apare [[Pravila de la Govora]], tipărită la inițiativa voievodului [[Matei Basarab]].
*1648-1653, 1655-1668 - Păstoria mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei.
*1658 - [[Târnosire|Sfințirea]] bisericii [[Constantin cel Mare|Sfinții Împărați Constantin și]] [[Elena]] (actuala [[Catedrala patriarhală din București|catedrală patriarhală]]), [[ctitor]]ia voievodului [[Constantin Șerban]].
*1668 - Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Târgoviște la București.
*1668-1672, 1679-1708 - Păstoria mitropolitului Teodosie al Ungrovlahiei.
*1678-1688 - Domnia lui [[Șerban Cantacuzino]] în Țara Românească.
*1688 - Este tipărită la București „''[[Biblia de la București (1688)|Biblia lui Șerban Cantacuzino]]''”, prima traducere completă a Bibliei în limba română, la inițiativa voievodului Țării Românești Șerban Cantacuzino (1678-1688).
*1688-1714 – Domnia [[Constantin Brâncoveanu|Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu]].
*1693, [[8 iulie]] - Sfințirea [[Mănăstirea Horezu|Mănăstirii Horezu]].
*1708-1716 - Păstoria mitropolitului [[Antim Ivireanul]] al Ungrovlahiei (prăznuit pe [[27 septembrie]]).
*1713 – Cuviosul [[Vasile de la Poiana Mărului]] se refugiază în Țara Românească, unde se stabilește la [[Mănăstirea Dălhăuți]]. Adună în jurul său o obște de peste 40 de călugări sihaștri, pe care îi deprinde cu ascultarea, smerenia, tăcerea și cu rugăciunea minții, făcând din obștea sa o adevărată școală de trăire [[isihasm|isihastă]]. După ce mai înființează câteva schituri, Cuviosul Vasile se mută la [[Mănăstirea Poiana Mărului]], unde devine [[stareț]] (de aici provenindu-i și supranumele de „Vasile de la Poiana Mărului”).<ref name="Păcurariu">Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-04-6</ref>
*1714, [[15 august]] – Moartea mucenicească a Binecredinciosului Voievod [[Constantin Brâncoveanu]] și a fiilor săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și a sfetnicului acestuia, Ianache Văcărescu (zi de prăznuire: [[16 august]]).

===Moldova===
*Începutul sec. al XIV-lea – Întemeierea Episcopiei Romanului.
*1359 – Întemeierea Moldovei ca stat independent.
*cca. 1359-cca. 1365 – Domnia lui Bogdan I al Moldovei.
*1400-1432 – Domnia lui [[Alexandru cel Bun]] al Moldovei.
*1401 – Recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia Ecumenică.
*1407 – Prima atestare documentară a [[Mănăstirea Bistrița (Neamț, România)|Mănăstirii Bistrița]], [[ctitor]]ie a lui Alexandru cel Bun.
*1438-1439 – [[Sinodul de la Ferrara-Florența|Sinodul unionist de la Ferrara-Florența]]. Moldova a fost reprezentată de Damian (un discipol al [[Iosif al II-lea de Constantinopol|patriarhului Iosif al II-lea al Constantinopolului]] și boierul Neagoe.
*1453-1478 – Păstoria mitropolitului Teoctist I al Moldovei.
*1457-1504 – Domnia Binecredinciosului Voievod [[Ștefan cel Mare și Sfânt]].
*1466-1470 – Construcția mănăstirii Putna.
*1488 – Construcția [[Mănăstirea Voroneț|Mănăstirii Voroneț]].
*1508-1528 – Păstoria mitropolitului Teoctist al II-lea al Moldovei.
*1527-1538 și 1541-1546 – Domnia lui [[Petru Rareș]] al Moldovei.
*1532 - [[Târnosire]]a Bisericii [[Mănăstirea Moldovița|Mănăstirii Moldovița]], cu [[hram]]ul „[[Buna Vestire]]”, ctitorie a lui Petru Rareș.
*1531-1558 Păstoria episcopului Macarie al II-lea, Cronicarul de la Roman.
*1546-1551 – Păstoria mitropolitului Grigorie Roșca al Moldovei.
*1581 - Sfințirea [[Mănăstirea Sucevița|Mănăstirii Sucevița]], ctitorie a Mitropolitului Gheorghe Movilă.
*1598 – Înființarea Episcopiei Hușilor.
*1608-1629 – Păstoria mitropolitului Anastasie Crimca al Moldovei.
*1632-1653 – Păstoria Sf. Mitropolit [[Varlaam al Moldovei]] (trecut la Domnul în 1657 la [[Mănăstirea Secu (Neamț, România)|Mănăstirea Secu]]; prăznuit pe [[30 august]]).
*1639, [[6 mai]] - Sfințirea Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, ctitorie a voievodului Vasile Lupu.
*1641 - Aducerea moaștelor Cuvioasei [[Parascheva de la Iași|Parascheva]] la Iași.
*1642, [[16 septembrie]]-[[27 octombrie]] - [[Sinodul de la Iași|Sinodul panortodox de la Iași]] revizuiește ''Mărturisirea de credință'' a mitropolitului [[Petru Movilă]].
*1643 - Apare ''Cazania'' lui Varlaam la Iași.
*1671-1674, 1675-1686 - Păstoria mitropolitului [[Dosoftei al Moldovei]].
*1673 - Apare ''Psaltirea în versuri'' a lui Dosoftei.
*1677 - Reședința Mitropoliei Moldovei se mută oficial la Iași.
*1682-1688 Apar la Iași ''Viețile Sfinților'' editate de mitropolitul Dosoftei (4 volume).
*1693, [[13 decembrie]] - Trece la Domnul Sf. Mitropolit Dosoftei al Moldovei (în exil, în Polonia).

===Transilvania și Banat===
*1370 – Întemeierea Mitropoliei Severinului. 
*1376 – Atestare epigrafică a arhiepiscopului [[Ghelasie de la Râmeț|Ghelasie]] al Transilvaniei la Râmeț.
*1456 – Atestare documentară a mitropolitului Ioan de Caffa la Hunedoara.
*1488 – Atestare documentară a mitropolitului Daniil al Transilvaniei la Feleac.
*1544 - Apare ''Catehismul românesc de la Sibiu'', prima carte tipărită în limba română (pierdută)
*1551-1553 – Apare ''Tetraevanghelul'' slavo-român de la Sibiu, prima carte tipărită în limba română care s-a păstrat până în prezent.
*1557 – Mutarea scaunului Mitropoliei Transilvaniei la Geoagiu.
*1570 – Apar la Brașov ''Liturghierul'' și ''Psaltirea'' tipărite în limba română de diaconul Coresi.
*cca. 1572 – Mutarea scaunului Mitropoliei Transilvaniei la Alba Iulia
*1587 – Apare ''Palia de la Orăștie''.
*1585-cca. 1605 – Păstoria mitropolitului Ioan al III-lea al Transilvaniei, în scaunul de la Alba-Iulia.
*1640-1643 - Păstoria Sf. mitropolit [[Ilie Iorest]] ([[24 aprilie]]) al Transilvaniei.
*1643-1656 - Păstoria Sf. mitropolit [[Simion Ștefan]] al Transilvaniei.
*1648 - Apare ''Noul Testament de la Alba-Iulia'', sub îngrijirea Sf. mitropolit [[Simion Ștefan]].
*1643-1653 - Păstoria mitropolitului [[Iosif cel Nou|Iosif al Timișoarei]]; trece la Domnul în 1656 (prăznuit pe [[15 septembrie]]).
*1648 - Apare ''Noul Testament de la Alba-Iulia''.
*1656-1680 - Păstoria mitropolitului [[Sava Brancovici]] al Transilvaniei (prăznuit pe [[24 aprilie]]). Trece la Domnul în 1683.
*1678, [[12 martie]] - Moartea Sf. Ierarh [[Ilie Iorest]] al Transilvaniei, la [[Mănăstirea Putna]]. 
*1698, [[7 octombrie]] - ''Manifestul de unire'' al celor 38 de protopopi transilvăneni, prin care aceștia acceptă trecerea sub ascultarea Papei de la Roma. 
*1701, [[19 martie]] - A doua Diplomă leopoldină desființează Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei; înființează în schimb o episcopie unită (greco-catolică).
*1701, [[7 aprilie]] - Mitropolitul [[Atanasie Anghel]] semnează la Viena ''Actul de unire'' al Bisericii sale cu Roma. 
*1706 - Mutarea [[scaun]]ului Episcopiei de Ienopole-Lipova la Arad.

==Perioada fanariotă (1711/1716-1821)==

===Țara Românească===
*1738-1753 – Păstoria mitropolitului [[Neofit (Cretanul) al Ungrovlahiei|Neofit Cretanul]] al Ungrovlahiei.
*1760-1787 – Păstoria mitropolitului [[Grigorie II al Ungrovlahiei|Grigorie al II-lea]] al Ungrovlahiei.
*1773-1780 – Păstoria episcopului [[Chesarie al Râmnicului]]. 
*1776-1780 – Apar ''[[Minei]]ele'' de la Râmnic (12 volume).
*1793 – Înființarea Episcopiei Argeșului.
*1821 – Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.

===Moldova===
*1775 – Cuviosul [[Paisie de la Neamț]] se reîntoarce în Moldova împreună cu toți ucenicii săi de la [[Muntele Athos]] și se stabilește la [[Mănăstirea Dragomirna]], începându-și lucrarea de îndrumător al vieții monahale din Moldova și înnoitor al [[monahism]]ului ortodox prin redescoperirea scrierilor patristice și publicarea [[Filocalia|Filocaliei]].
*1750-1760 – Păstoria mitropolitului [[Iacob (Putneanul) al Moldovei|Iacob Putneanul]] al Moldovei.
*1760-1786 – Păstoria mitropolitului [[Gavriil (Callimachi) al Moldovei|Gavriil Callimachi]] al Moldovei.
*1775 – Anexarea Bucovinei la imperiul austriac.
*1792-1803 – Păstoria mitropolitului [[Iacob (Stamati) al Moldovei|Iacob Stamati]] al Moldovei.
*1794, [[15 noiembrie]] – Trecerea la Domnul a sfântului cuvios [[Paisie de la Neamț]].
*1803-1808, 1812-1842 – Păstoria mitropolitului [[Veniamin Costachi]] al Moldovei.
*1803 – Înființarea Seminarului teologic de la Socola.
*1812 – Anexarea Basarabiei de către imperiul rus.
*1813 – Înființarea Arhiepiscopiei Chișinăului și Hotinului, subordonată Sinodului [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]], păstorită de mitropolitul [[Gavriil Bănilescu Bodoni]] (†1821). 

===Transilvania și Banat===
*1732-1744 – Păstoria episcopului român unit (greco-catolic) Inochentie Micu (Klein) la Blaj.
*1744 – Acțiunea monahului [[Visarion Mărturisitorul|Visarion Sarai]] în Transilvania: propovăduiește apărarea și păstrarea ortodoxiei împotriva presiunilor de catolicizare a românilor ortodocși.
*1744, [[6 iulie]] – „Sinodul” convocat de episcopul unit Inochentie Micu pentru a discuta situația dificilă a unirii românilor ortodocși cu Roma îl pune în conflict cu autoritățile imperiale.
*1759-1761 – Răscoala condusă de monahul [[Sofronie de la Cioara]].
*1761 – Numirea episcopului sârb Dionisie Novacovici ca locțiitor al Episcopiei Ortodoxe Române a Transilvaniei.
*1761-1762 – Distrugerea mănăstirilor ortodoxe din Transilvania din ordinul generalului austriac Nicolae Adolf Buccow.
*1768, [[22 septembrie]] – Moartea episcopului unit Inochentie Micu în exil, la Roma. 
*1777 – Înființarea episcopiei unite (greco-catolice) de Oradea.
*1784 – Răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan.
*1786 – Deschiderea unor cursuri de pedagogie și teologie la Sibiu.
*1792 – Înființarea Consistoriului ortodox român la Oradea.
*1795 – Apare ''Biblia de la Blaj''.

==Perioada revoluționară și a domniilor regulamentare (1821-1859)==
===Țara Românească===
*1823-1834 – Păstoria mitropolitului [[Grigorie Dascălul]] al Ungrovlahiei.
*1825-1846 – Păstoria episcopului [[Chesarie al Buzăului]]. 
*1836 – Înființarea Seminariilor teologice de la București, Buzău și Argeș.
*1837 – Înființarea Seminarului teologic de la Râmnic.
*1839-1840 – Apare la Buzău primul ziar bisericesc de la noi, ''Vestitorul bisericesc''.
*1848 – Revoluțiile din Moldova, Țara Românească și Transilvania. Participă și clerici ortodocși.
*1850-1868 – Păstoria episcopului [[Calinic de la Cernica|Calinic cel Sfânt]] la Râmnic (prăznuit pe [[11 aprilie]].
*1854-1856 – Apare ''Biblia'' de la Buzău (5 volume). 
*'''1828~1851 Principatele române,  Țara Românească și Moldova se află sub ocupație militară rusă, sub protecția Marilor Puteri și sub suzeranitate otomană.'''
*1831 – Este emis ''Regulamentul organic'' pentru Țara Românească, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieții  bisericești.
*'''1859, [[24 ianuarie]] – Unirea Moldovei cu Țara Românească prin alegerea unui singur domn în ambele principate'''.

===Moldova===

*1832 – Este emis ''Regulamentul organic'' pentru Moldova, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieții  bisericești.
*1846, [[18 decembrie]] – Moartea mitropolitului Veniamin Costachi la Slatina.

===Transilvania și Banat===

*1829 – Începutul păstoririi episcopilor ortodocși români la Arad.
*1846-1873 – Activitatea lui [[Andrei Șaguna]] în Transilvania ca vicar, episcop (din 1848) și apoi mitropolit (din 1864). Prăznuit ca sfânt ([[30 noiembrie]]).
*1853, [[3 ianuarie]] – Apare primul număr al revistei ''Telegraful român'' din Sibiu, apariție neîntreruptă până astăzi.
*1853 – Înființarea Mitropoliei unite (greco-catolice) de la Blaj și a Episcopiilor unitte de la Gherla și Lugoj. 
*1856-1858 – Apare ''Biblia'' ilustrată a lui Andrei Șaguna la Sibiu.

==Perioada întemeierii statului român și a monarhiei constituționale (1859-1945)==
===Principatele Unite/Regatul României===

*1859-1866 - Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Unite - Moldova și Țara Românească.
*1860 - Înființarea Facultății de Teologie în cadrul Universității din Iași, desființată în 1864.
*1860 - Prin decret domnesc, 2 mănăstiri și 31 de schituri din Moldova sunt transformate în biserici parohiale.
*1860 - Guvernul decide trecerea în administrarea Ministerului Cultelor a averilor principalelor mănăstiri neînchinate (pământene) din Moldova: Neamț, Secu, Agapia, Văratec, Adam, Vorona, Bogdana.
*1862-1865, 1868-1873 Neofit Scriban este arhiereu titular și locțiitor de episcop al Episcopiei Argeșului. Înlăturat pentru împotrivirea sa față de măsurile lui Al. I Cuza privind organizarea bisericească, revine ulterior.
*1863 - Stabilirea limbii române ca unică limbă de cult pe teritoriul Principatelor. 
*1863 - Guvernul decide trecerea în administrarea Ministerului Cultelor a averilor principalelor mănăstiri neînchinate din Țara Românească.
*1863, [[13 decembrie]] - Adoptarea ''Legii secularizării averilor mânăstirești''. Averile mănăstirilor din Principate (atât a celor închinate cât și a celor pământene) intră  în posesia statului.
*1864 - Înființarea Episcopiei Dunării de Jos, cu reședința la Ismail (din 1878 la Galați).
*1864 - ''Legea instrucțiunii publice'' trece [[seminar]]iile teologice ortodoxe în administrarea statului, limitându-le numărul.
*1864 - ''Decretul-Lege privind reglementarea schimei monahale'' impune o limită inferioară de vârstă (50 de ani pentru femei, 60 pentru bărbați) și necesitatea de a avea studii teologice pentru a putea fi primit în monahism. 
*1864, [[3 decembrie]] - Promulgarea ''Decretului organic pentru înființarea unei autorități sinodale centrale'', prin care se face unificarea Bisericii din Principate. Se proclamă "independența" Bisericii Ortodoxe Române, ceea ce duce la o dispută canonică cu Patriarhia Ecumenică. Legea prevede organizarea unui "Sinod general" al Bisericii compus din mitropoliți, episcopii [[chiriarh|eparhioți]], arhiereii titulari, plus câte trei deputați clerici sau laici din fiecare eparhie, aleși de clerul eparhiilor. Sinodul se întrunește în 1865, 1867, 1869, dar instituția rămâne paralizată de contestarea internă a canonicității acestui organism. 
*1864-1879 Păstoria episcopului Melchisedec Ștefănescu în Episcopia Dunării de Jos.
*1865, [[11 ianuarie]] - Mitropolitului Ungrovlahiei Nifon Rusailă i se acordă titlul de ''mitropolit [[primat]]''.
*1865, [[11 mai]] - Se promulgă ''Legea pentru numirea de mitropoliți și episcopi eparhioți din România'', prin care ierarhii Bisericii Ortodoxe Române urmau să fie numiți direct de domn, la recomandarea Consiliului de Miniștri, contestată de o parte a clerului ca încălcând [[drept canonic|canoanele]] bisericești. Începutul "luptei pentru canonicitate".
*1866-1914 - Domnia (Principelui, apoi) Regelui Carol al II-lea în România.
*1872 - Adoptarea ''Legii organice pentru alegerea mitropoliților și a episcopilor eparhioți.'' Sinodul urma să fie alcătuit din 2 mitropolii cu câte trei episcopii sufragane, plus câte opt arhierei titulari. Alegerea episcopilor eparhioți se făcea de un colegiu format din membrii Sfântului Sinod, plus toți deputații și senatorii ortodocși. Arhiereii titulari erau numiți de Sf. Sinod cu acordul Guvernului. Legea prevede și recunoașterea implicită a validității episcopilor numiți prin decret de Cuza, în încercarea de a pune capăt ''luptei pentru canonicitate''. 
*1872 - [[Biserica Ortodoxă Română]] devine [[autocefalie|autocefală]], prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică față de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Constantinopolului]]. Mitropolitul Ungrovlahiei, totodată [[arhiepiscop]] de București, devine mitropolit-primat al României. Este constituit oficial [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]].
*1872 - Înființarea la București a Seminarului Nifon ca instituție privată, finanțată de Mitropolitul Nifon.
*1874, [[1 octombrie]] - începe apariția revistei ''Biserica Ortodoxă Română'', revista oficială a Sfântului Sinod.
*1875-1886 - Păstoria mitropolitului-primat Calinic Miclescu.
*1877, [[9 mai]] Proclamarea independenței ca stat a României.
*1878-1885 Schimb de scrisori între Patriarhia Ecumenică, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și Guvernul român, pe tema proclamării unilaterale a autocefaliei de către Biserica română.
*1879-1892 Păstoria episcopului Melchisedec Ștefănescu în Episcopia Romanului.
*1881 - Înființarea Facultății de Teologie din București.
*1885, [[25 aprilie]] - [[Listă a patriarhilor Constantinopolului|Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea]] al Constantinopolului recunoaște în mod solemn autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.
*1886-1893, 1896-1909 - - Păstoria mitropolitului-primat Iosif Gheorghian.
*1893 - Este promulgată ''Legea clerului mirean și a seminariilor''. Clerul este împărțit în urban și rural; se prevede salarizarea clerului de la buget (parohiile rurale) sau de către primării (cele urbane) și se dă în folosința clerului câte un lot de pământ; sunt impuse criterii de educație pentru accesul în clerul urban; este limitat numărul parohiilor; Statul intervine direct în numirea clerului, prin Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor. Seminariile rămân în administrarea statului, care le limitează numărul la 2 seminarii superioare și 3 inferioare.
*1893-1896 - Păstoria mitropolitului-primat Ghenadie Petrescu.
*1909-1911 - Păstoria mitropolitului-primat Athanasie Mironescu.
*1912-1918 - Păstoria mitropolitului-primat Conon Arămescu.
*1914 - Apariția unei noi ediții a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] ("Biblia din 1914")
*1919, [[23 aprilie]] - [[Mitropolia Ardealului]] se unește cu Biserica Ortodoxă Română: „''La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului - care era și locțiitor de mitropolit - și dr. [[Miron Cristea]] episcopul Caransebeșului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din București, iar Biserica Ortodoxă din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș a format parte integrantă a Bisericii mame din România întregită''”<ref name="Păcurariu"/>.
*1925, [[4 februarie]] - [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] hotărăște înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române. [[Mitropolit]]ul [[primat]] Miron Cristea a fost ales [[patriarh]] al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]].
*1925, [[25 februarie]] - Regele Ferdinand al României promulgă Legea pentru înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române.
*1925, [[1 noiembrie]] - Întronarea Prea Fericitului Patriarh [[Miron Cristea]], care devine astfel primul patriarh al creștinismului ortodox românesc. A păstorit până la moartea sa ([[6 martie]] 1939).
*1939-1948 - Păstoria Prea Fericitului Patriarh [[Nicodim Munteanu]].

===Transilvania și Banat===

*1864, [[24 decembrie]] - Reînființarea [[Mitropolia Ardealului|Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei]], cu reședința la Sibiu.
*1875 - Înființarea [[Episcopia Caransebeșului|Episcopiei Caransebeșului]]
*1868 - Adoptarea ''Statutului organic'' al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania.
===Basarabia===
===Bucovina===

*1880-1895 Păstoria mitropolitului Silvestru Moraru Andrievici al Bucovinei.

==Perioada comunistă (1945-1989)==
*1947, [[28 mai]]-[[11 iunie]] – Vizita Patriarhului Alexei I al Moscovei și a toată Rusia în România.
*1947 – Este înființată Arhiepiscopia Olteniei.
*1947, [[3 iulie]] – Episcopia Timișoarei este ridicată la rangul de Arhiepiscopie; se înființează [[Mitropolia Banatului]].
*1948 – Eliminarea învățământului religios din școli, a preoților din Armată, desființarea Facultății de Teologie din Suceava, a mai multor periodice bisericești etc. Din învățământul teologic supraviețuiesc șase seminarii (București, Buzău, Mănăstirea Neamț, Cluj-Napoca, Craiova și Caransebeș) și două Institute teologice de rang universitar (la București și Sibiu). 
*1948-1977 Păstoria patriarhului [[Iustinian Marina|Iustinian]].
*1948, [[24 mai]], [[6 iunie]] – Alegerea și înscăunarea lui [[Iustinian Marina]] ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
*1948, 5 iulie-3 august – Vizita delegației Bisericii Ortodoxe Române în U.R.S.S. cu ocazia celebrării a 500 de ani de autocefalie a [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]].
*1948, [[4 august]] – Este promulgată Legea privind regimul general al cultelor. Sunt recunoscute 14 culte. Legea confirmă dreptul Departamentului cultelor de supraveghere și control al activității cultelor.
*1948, [[19 octombrie|19]]-[[20 octombrie]] – Este adoptat Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Ministerul Cultelor: Biserica Ortodoxă Română este organizată în cinci mitropolii: Mitropolia Ungrovlahiei, Mitropolia Moldovei și Sucevei, Mitropolia Ardealului, Mitropolia Olteniei (reînființată în 1948) și Mitropolia Banatului (înființată în 1947). Intră în vigoare în februarie 1949.
*1948, [[1 decembrie]] Decretul 358/1948 prevede desființarea Bisericii Greco-Catolice. Clericii și credincioșii sunt siliți să treacă la Ortodoxie. Majoritatea celor care refuză sunt arestați sau trimiși la domiciliu forțat. Bisericile și casele parohiale sunt atribuite Bisericii Ortodoxe, iar Statul român confiscă celelalte proprietăți.  Biserica Greco-Catolică va continua să funcționeze în clandestinitate până la sfârșitul regimului comunist.
*1948-1949 – Desfiintarea eparhiilor ortodoxe a Hușilor, Argeșului, Maramureșului, Caransebeșului, Tomisului (Constanței) și a Episcopiei Armatei.
*1949, februarie – Arhiepiscopia Olteniei este ridicată la rang de Mitropolie.
*1950, [[28 februarie]] – Hotărârea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de canonizare a unor [[sinaxar al Sfinților Români|sfinți români]]: Sf. Ier. [[Calinic de la Cernica]] (prăznuit pe [[11 aprilie]]); Sf. Ier. Mărturisitori [[Ilie Iorest]] și [[Sava Brancovici]], mitropoliții Transilvaniei ([[24 aprilie]]; a Sfinților Cuvioși Mărturisitori [[Visarion Mărturisitorul|Visarion]], [[Sofronie de la Cioara|Sofronie]] și Sfântul Mucenic [[Oprea (Miclăuș) din Săliște|Oprea]] ([[21 octombrie]]); Sf. Ier. [[Iosif cel Nou]] de la Partoș ([[15 septembrie]]).
*1953, [[9 mai]]-[[21 mai]] – Vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române în Bulgaria, la înscăunarea patriarhului Chiril al [[Biserica Ortodoxă Bulgară|Bisericii Ortodoxe a Bulgariei]].
*1954, [[13 septembrie]]-[[18 septembrie]] – Vizita în România a patriarhului Alexandru al III-lea al Antiohiei.
*1954, [[11 octombrie]]-[[27 octombrie]] – Vizita în România a patriarhului Chiril al Bulgariei.
*1955, 7, 21 octombrie – Canonizarea solemnă a unor sfinți români.
*1957, [[10 ianuarie]], [[13 ianuarie]] – Alegerea și înscăunarea mitropolitului [[Iustin Moisescu]] al Moldovei și Sucevei.
*1957, [[2 iunie]]-[[11 iunie]] – Vizita patriarhului Iustinian, împreună cu o delegație a Bisericii Ortodoxe Române în Iugoslavia.
*1958, [[30 mai]]-[[10 iunie]] – Vizita patriarhului Hristofor al Alexandriei în România.
*1959 – Ca urmare a Decretului 410/1959 privind mănăstirile, mare parte a monahilor și monahiilor sunt expulzați din mănăstiri, iar cele mai multe mănăstiri sunt închise sau li se schimbă destinația.
*1961 – Aderarea Bisericii Ortodoxe Române la Consiliul Mondial al Bisericilor. Biserica Ortodoxă Română participă la A treia Adunare Generală a Consiliului Mondial al Bisericilor de la New Delhi.
*1961 – Prima Conferință panortodoxă de la Rhodos la care participă delegații Bisericii Ortodoxe Române.
*1962, [[31 mai]]-[[4 iunie]] – Vizita Patriarhului Alexei al Moscovei în România.
*1962, [[23 octombrie]]-[[5 noiembrie]] – Vizita Patriarhului Gherman al Serbiei în România.
*1962, noiembrie – Vizita unei delegații a Consiliului Mondial al Bisericilor în România.
*1963, 22-29 iunie – Participarea unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu patriarhul Iustinian, la festivitățile mileniului [[Muntele Athos|Muntelui Athos]].
*1963, 17 iunie-3 iulie – Vizita Patriarhului-Catolicos Vasken I al armenilor în România.
*1964 – Amnistia generală a deținuților politici. Sunt eliberați din închisoare mai mulți preoți și monahi arestați și condamnați de regimul comunist din motive politice.
*1965, 2-8 iunie – Vizita arhiepiscopului de Canterbury, Michael Ramsey în România.
*1967, 16-28 octombrie – Vizita Patriarhului Ecumenic [[Atenagora I (Spirou) al Constantinopolului|Atenagora I]] în România.
*1967, 19-24 noiembrie – Vizita în România a Cardinalului Franz Konig, arhiepiscop romano-catolic al Vienei și primat al Austriei.
*1968, 2-6 mai – Vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române conduse de Patriarhul Iustinian la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol.
*1968, 2-23 iulie – O delegație a Bisericii Ortodoxe Române participă la Adunarea Generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Uppsala.
*1968, 6-15 noiembrie – Vizita unei delegații a [[Biserica Etiopiei|Bisericii Etiopiei]] în România.
*1968 – Apare o nouă ediție sinodală a ''Bibliei''.
*1977-1986 Păstoria patriarhului [[Iustin Moisescu|Iustin]]
*1986-2007 Păstoria patriarhului [[Teoctist (Arăpașu) al României|Teoctist]]

==Perioada postcomunistă (1989-prezent)==

*1989, 16-22 decembrie – Căderea regimului comunist din România.
*1989, 31 decembrie – Consiliul Frontului Salvării Naționale recunoaște existența Bisericii Române Unite-Greco-Catolică. Biserica Greco-Catolică redevine cult legal recunoscut.
*1990, 18 ianuarie – 3 aprilie – Retragerea din funcție a Patriarhului Teoctist, sub presiunea contestării interne și a manifestațiilor publice de pe Dealul Mitropoliei. Revine în scaun la cererea Sf. Sinod și a mai multor comunități monahale.
*1990 – Reînființarea mai multor eparhii ale Bisericii Ortodoxe Române, la Tomis, Târgoviște, Suceava, Curtea de Argeș, Maramureș și alegerea de ierarhi în scaunele episcopale și mitropolitane vacante sau reactivate.
*1990 – Înființarea unor noi Facultăți de Teologie și Seminarii teologice. Reintroducerea învățământului religios în învățământul primar și gimnazial, cu caracter provizoriu (disciplina „Educație religioasă”)
*1990 – 25-26 septembrie  - Sf. Sinod și Adunarea Națională Bisericească decid modificarea Statutului de organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe Române, prin retragerea unilaterală a dreptului Ministerului Cultelor (Secretariatului de Stat pentru Culte) și al altor instituții de stat de a interveni în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe Române.
*1991, 7-20 februarie – Participarea unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române la a șaptea Adunare Generală a Consiliului Mondial al Bisericilor de la Canberra, Australia.
*1991 – Reintegrarea învățământului teologic superior în sistemul universitar public.
*1992 – Reactivarea Mitropoliei Basarabiei, sub jurisdicția Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
*1992, 7-12 mai – Vizita în România a IPS Teodosie, mitropolit ortodox al Japoniei.
*1992, 20-21 iunie – Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române decide canonizarea a nouăsprezece sfinți români: Sf. Cuvios [[Gherman din Dobrogea]] (cu prăznuirea pe [[29 februarie]]); Sf. Ier. [[Iosif Mărturisitorul]] din Maramureș ([[24 aprilie]]); Sf. Ier. [[Ghelasie de la Râmeț]] ([[30 iunie]]); Sf. Ier. [[Leontie de la Rădăuți]] ([[1 iulie]]); Sf. Voievod [[Ștefan cel Mare]] și Sfânt ([[2 iulie]]); Sf. Cuv. [[Ioan Iacob Hozevitul]] ([[5 august]]); Sf. Cuv. [[Teodora de la Sihla]] ([[7 august]]); Sf.i Martiri Brâncoveni, [[Constantin Brâncoveanu|Constantin Vodă]] cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache ([[16 august]]); Sf. Cuv. [[Ioan de la Prislop]] ([[13 septembrie]]); Sf. Ier. Martir [[Antim Ivireanul]] ([[27 septembrie]]); Sf. Preoți Mărturisitori [[Ioan din Galeș]] și [[Moise Măcinic]] din Sibiel ([[21 octombrie]]); Sf. Cuv. [[Antonie de la Iezeru|Antonie de la Iezerul-Vâlcea]] ([[23 noiembrie]]) și Sf. Cuv. [[Daniil Sihastrul]] ([[18 decembrie]]).

......................

*2007, [[12 septembrie]] - Colegiul Electoral Bisericesc îl alege pe [[Mitropolit]]ul Moldovei, [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel Ciobotea]], ca patriarh al României.
*2007, [[30 septembrie]] - Întronarea Prea Fericitului Patriarh [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]].

==Vezi și==
* [[Sfinți români (cronologie)]]
* [[Sinaxar al Sfinților Români]]
* [[Sfinții români din închisori]]

==Note==
<references/>

==Surse==

*[http://www.sfant.ro/ Sfinți români]

[[Categorie:Istoria Bisericii]]
[[Categorie:Cronologii]]
[[Categorie:Ortodoxia în România]]
[[Categorie:Seria Introducere în Creștinismul Ortodox]]