4.112 modificări
Modificări
→Împărţire
Termenul ''Vechiul Testament'' este o traducere a latinului ''Vetus Testamentum'' sau din grecescul η Παλαια Διαθηκη (hē Palaia Diathēkē), toate având sensul de "Vechiul Legământ" sau "Testament". Sensul cuvântului latin ''testamentum'' îl cuprindea și pe acela de "mărturie" (''testimonium'') într-un proces și este mai răspândit; atât în limba română, cât și în alte limbi, termenul, ca în expresia "a-și face testamentul" (care semnifică un act cu o valoare legală bine definită) a căpătat o importantă conotație legalistă, desi sensul său inițial se dorea a fi sinonim cu cel de "legământ" sau "alianță".
Biserica Ortodoxă include între cărțile canonice ale Vechiului Testament și așa-numitele cărți ''apocrife'' (într-o traducere literală, cărțile "secrete" sau "ascunse"). Aceste cărți mai sunt cunoscute (după o formulare ceva mai puțin marcată de prejudecata protestantă) și drept ''[[cărţile Cărţile deuterocanonice/apocrife]]''.
==Pentateuhul==