Modificări

Salt la: navigare, căutare

Iuliana din Nicomidia

2.012 octeți adăugați, 10 decembrie 2007 14:04
fără descrierea modificării
În acest timp, Iuliana, înțelegând auzind cuvântul lui Dumnezeu de la creștinii care trăiau acolo în cetate, a crezut în Hristos. Și stăruia în înțelegerea Evangheliei și în rugăciune către Dumnezeu. Iar mama sa, în acest timp, nici nu o împiedica, dar nici nu o încuraja prea mult, ea însăși neputându-se hotărî să treacă deplin la credința creștină. Iar pe măsură ce creștea, sfânta vedea că se apropia tot mai mult ziua nunții ei cu Eleusie. Și pentru că pentru că nu vroia cu nici un chip să se căsătorească ea cu un păgân, căuta să scape de promisiunea făcută de tatăl ei. Astfel, când a mai crescut fecioara, logodnicul ei insista să se facă nunta. Dar ea i-a trimis vorbă că nu îl va lua de bărbat până ce nu avea să ajungă prefect al provinciei (eparh). Stăruind mult pe lângă împărat, acesta i-a împlinit voia și după o vreme l-a numit eparh.
Văzând aceasta, fecioara i-a zis pe față că era creștină și nu vroia să se mărite cu un păgân. Iar logodnicul i-a spus totul tatălui ei. Atunci acesta a încercat, când cu blândețe și cu rugăminți, când cu amenințări și cu bătăi să o facă să se lepede de credința creștină sau măcar să se mărite cu Eleusie. Dar pentru că fecioara nu s-a înduplecat, a dat-o pe mâna logodnicului ei, ca s-o înduplece el sau să o judece după legile romane <ref>Martirizarea Sfintei Iuliana are loc în anul 305; era în perioada ultimelor [[persecuţii împotriva creștinilor]]</ref>
Părinţii au logoditÎncercând și acesta s-o înduplece să se mărite cu un senator elinel, cu numele Eleusie. Logodnicul voia chiar fără să se facă nuntalepede de Hristos, dar sfânta nIuliana nu l-a vrutascultat, ci a zis: "Nu mă mărit cu tine, până rămânănd hotărâtă să nu ajungi prefectul cetăţii". După ce a ajuns prefect, sfânta i-a zis iarăşi: "N-am să primesc să mă mărit se mărite cu tine, dacă nu treci de la slujirea idolilor la credinţa creştinilor"logodnicul păgân. Logodnicul a spus totul tatălui ei. Tatăl, pentru că n-Astfel respins și vrând sa se răzbune Eleusie a putut decis să o întoarcă judece pentru lepădarea de la credinţa credința în Hristos, a dat-o pe mâna prefectului, logodnicul eizei, ca poruncind să o cerceteze după legile romane. Prefectul a dezbrăcat-o de haină şi a poruncit să fie chinuită cumplit şi apoi a poruncit chinuie până ce ar fi acceptat fie aruncată în temniţă. În noaptea în care a fost aruncată în temniţăaducă jertfe zeilor păgâni, pe când se ruga, s-a apropiat de ea, în chip de înger, duşmanul nevăzut al tuturor oamenilor, diavolul, şi a îndemnat-o să jertfească idolilor, care fecioara îi disprețuia ca să scape. Sfânta l-a alungat şi l-a făcut să mărturisească, chiar pe niște idoli fără voia lui, cine esteputere.
A fost adusă din nou în faţa prefectuluiDeci Eleusie a poruncit să fie bătută foarte tare, dar a rămas neclintită apoi să fie chinuită în dragostea pentru Hristos. De aceea fel și chip: a fost aruncată întrspânzurată de păr, apoi i-un cuptor încins tare, care au ars părți ale trupului cu minunefiare înroșite și la alte chinuri încă supunând-o, cuptorul au lăsat-o mai mult moartă decât vie. Dar ea nici nu s-a răcit. La vederea minuniilepădat de Hristos, cinci sute nici nu vroia să-și schimbe hotărârea față de bărbaţi împreună Eleusie, cu o sută treizeci de femei au crezut în Hristos şi au fost tăiaţi îndată răbda cu sabia. Iar muceniţa a fost supusă din nou la chinuri; dar arătândubucurie toate chinurile, rugându-se mai tare decât toate aceste încercăriși slăvind pe Mântuitorul tuturor. Atunci, a fost tăiată cu sabiatrupul astfel zdrobit, au aruncat-o în închisoare.
Era În noaptea care a urmat, stând sfânta la rugăciune, i s-a arătat diavolul în chip de înger de lumină și, spunându-i ce chinuri va avea de suferit mai departe, o îndemna ca în ziua următoare să aducă jertfă idolilor, ca să scape de chinuri. Iar ea înțelegând primejdia, s-a rugat lui Dumnezeu cu râvnă, cerându-I să-i descopere cine era cel ce i se arătase. Și, cu puterea lui Dumnezeu, l-a făcut pe ispititor să mărturisească singur cine era. Atunci Domnul i-a tămăduit și rănile trupului ei celui chinuit, iar lanțurile cu care era legată s-au desfăcut. În ''Viețile Sfinților'' ni se spune și că pe ispititorul ce i se arătase, cu putere minunată l-a legat sfânta și l-a bătut până dimineața, când, fiind din nou dusă spre judecată și chinuri, l-a abandonat pe diavol pe un maldăr de 16 ani gunoi. Iar când a fost logodită stat din nou în fața prefectului, toți s-au mirat de părinţii vindecarea ei minunată peste noapte. Dar neînțelegând minunile lui Dumnezeu, a poruncit ca sfânta să fie arsă de vie. Însă focul din cuptor nu a putut-o atinge. Apoi a poruncit să fie chinuită aruncând-o într-o căldare cu Eleusie; iar când plumb încins, dar și aceasta i-a fost sfintei fecioare Iuliana doar ca o baie caldă. Iar focul pe care era căldarea s-a ridicat și i-a mistuit pe cei ce stăteau în preajmă, și căldarea s-a logodit spart, sfânta ieșind din acestea ca dintr-o baie. Văzând minunile ce se făceau cu această fecioară, în vârstă doar de optsprezece ani, au crezut atunci în Hristos cam cinci sute de bărbaţi și o suta treizeci de femei și, mărturisind că sunt creștini, eparhul a poruncit să li se taie capetele, ei primind astfel botezul sângelui și cununa muceniciei. Văzând Eleusie că nu reușea cu nimic să o mai chinuie, a poruncit în cele din urmă să i se taie capul. Iar ea mergea cu bucurie la aceasta, lăudând pe Hristos prin mucenicie era și știind că se va afla curând înaintea Mirelui ei ceresc. Sfânta Iuliana s-a săvârșit de sabie, fiind în vârstă de 18 doar optsprezece ani.
==Imnografie==
6.119 modificări

Meniu de navigare