*[[Pafnutie al Tebaidei]], [[episcop]] al provinciei romane ''Thebaida Superior'' din Egipt (sec. IV), participant la [[Sinodul I Ecumenic]] din 325, prăznuit la [[19 aprilie]].
*Pafnutie Chebala, [[cuvios]], prăznuit la [[25 februarie]], contemporan cu Sf. [[Antonie cel Mare]] (sec. al IV-lea). A trăit 80 de ani în pustia Egiptului, având o singură haină. „Nu este menționat în [[Hagiografie|culegerile aghiografice]] grecești și latinești, dar este comemorat de [[Sinaxar]]ul din [[Alexandria]] și de cel din [[Etiopia]], precum și în unele menologii slave. Probabil că el este acel Pafnutie care a plecat în tinerețe în pustie în căutarea unor sfinți asceți și l-a descoperit pe cuviosul Onufrie (prăznuit la [[11 iunie]]), povestind întâlnirea după ce l-a îngropat pe cuvios. Dar este greu de spus dacă poate fi identificat cu acel Pafnutie, [[preot]] la una din cele patru biserici din [[Schetia]], supranumit „Bubalus” (bivol sălbatic), pe care sf. [[Ioan Casian]] l-a vizitat în anul 395 ([[avva]] Pafnutie avea atunci 90 de ani) și despre care povestește în ''Convorbiri duhovnicești'' III, 1-2, SC 54, 139-140 și XVIII, 15, SC 64, 28-31).”<ref>P. Macarie Simonopetritul, ''Synaxaire'', notă la ziua de 25 februarie.</ref>
* [[Pafnutie de la Schetia]], care a fost unul din Părinții pustiei care a trăit în a doua jumătate a secolului al IV-lea la centrul monastic [[Schetia]] din Egipt. Prăznuirea lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[25 septembrie]].
* Pafnutie, cuvios, tatăl sfintei cuvioase Eufrosina, care au trait în timpul împărăției lui [[Teodosie al II-lea]] (408-450), prăznuiți împreună la [[25 septembrie]].
* Pafnutie din Ierusalim, călugăr și sfințit mucenic, prăznuit la [[19 aprilie]]<ref>Mineile și sinaxarele bizantine îl numesc „Sfântul sfințitul mucenic Pafnutie” și nu dau nicio informație despre viața lui, alta decât că ar fi trăit în Ierusalim, după o parte din manuscrise. Alte sinaxare menționează că a murit în pace (adică nu ar fi fost mucenic). Probabil că ar trebui identificat cu Pafnutie Egipteanul, a cărui mucenicie a avut loc pe 15 aprilie, după Sinaxarul din Alexandria. Calendarul palestino-georgian din Sinai (Garitte, pp. 204, 340) îl comemorează pe 20 aprilie și pe 25 septembrie, dând mărturie astfel de identificarea lui progresivă cu Pafnutie Egipteanul, tatăl sfintei Eufrosina. (Părintele Macarie de Simonos Patras, ''Sinaxar'', notă la ziua de 19 aprilie)</ref>