2.632 de modificări
Modificări
Adăugare secțiune despre originea dreptului românesc nescris (P. P. Panaitescu)
** Petru Rareș l-a avut duhovnic pe [[Grigorie Roșca]].
** Constantin Mavrocordat l-a avut duhovnic pe [[Grigorie de la Colțea]].
== Originea dreptului românesc nescris ==
Despre originea dreptului românesc nescris, P. P. Panaitescu argumentează astfel<ref>P. P. Panaitescu, ''Introducere la istoria culturii românești'', Editura Științifică, București, 1969.</ref>:
:''Cei mai mulți cercetători ai dreptului românesc consuetudinar au căutat moștenirea dacilor sau a romanilor ca originea dreptului nescris, folosit în țările române în perioada feudală. În realitate, dreptul nu se moștenește, el este creat necesar apărării orânduirilor sociale și stă în legătură cu evoluția acestora. Dreptul consuetudinar românesc nu este de origine nici dacică, nici romană. Din datele pe care le posedăm până acum, putem afirma originea gentilică a acestui drept. Predominarea organizației satelor moșnenești și răzășești, a comunităților de avere în Transilvania, pentru cele mai multe sate, chiar a celor aservite nobililor (boierilor) și bisericii, a făcut ca o sumă de principii juridice ale obștii să fie adoptate în organizația de stat a țărilor române. Astfel, prin judecata jurătorilor, care reprezintă garantarea obiceiurilor locale prin participarea obligatorie a sătenilor aleși din satele vecine, statul feudal a păstrat dreptul obștilor la ancheta prealabilă a oamenilor locului, „oameni buni și bătrâni”, precum și sistemul stăpânirii colective a pământului: stăpânirea boierească era tot o stăpânire gentilică, a ginții boierești cu frați, fii și nepoți, așezată deasupra celei țărănești. Statul feudal a mai păstrat și dreptul de preemțiune rezervat (în caz de vânzare a pământului) membrilor obștii și ai obștilor înrudite. De asemenea, responsabilitatea penală colectivă (dușegubina) pentru crime și responsabilitatea fiscală a satului întreg față de stat.''
== Note ==
