2.632 de modificări
Modificări
m
Adăugare legătură
Astfel, Vechiul Testament a fost tradus apoi revizuit de doi cărturari moldoveni, Noul Testament era opera cărturarilor transilvăneni ([[Noul Testament de la Alba Iulia|ediția din Alba Iulia, 1648]]), ultima revizuire aparținea cărturarilor munteni, supravegherea tiparului și corectura au fost făcute de un moldovean, iar cheltuielile de tipar au fost suportate de [[Șerban Cantacuzino]].
Prin larga ei circulație în toate ținuturile locuite de români, Biblia de la București a avut un rol însemnat în pregătirea unității poporului român. În însăși foaia de titlu se preciza că s-a tipărit „spre înțelegerea limbii rumânești” și „pentru cea de obște priință s-au dăruit neamului rumânesc”. Iar în prefața pusă sub numele patriarhului [[Dositei al II-lea al Ierusalimului|Dositei al Ierusalimului]], se arăta că rostul Bibliei era „ca să lumineze celor den casă ai Besearecii noroade: rumânilor, moldovenilor și ungrovlahilor”.
Cu toate acestea, tradiția slavonă era încă atât de puternică, încât în prefața unui [[Liturghier]] semnat de mitropolit, se arăta că nu a îndrăznit să traducă întregul text al Liturghiei în românește, ci numai tipicul: „... iară Liturghia toată a o prepune pre limba noastră și a o muta, nice am vrut, nice am cutezat, pentru neîndestularea limbii, pentru lipsa dascălilor, pentru neînțelegerea năroadelor de rostul cel adevărat și adânc al înnoirii...”.