14.992 de modificări
Modificări
m
fără descrierea modificării
{{Articol de calitate}}
[[Fișier:Gala Galaction.jpg|thumb|200px]]
'''Gala Galaction''' (pseudonimul literar al lui '''Grigore Pișculescu''', n. [[16 aprilie]] 1879, Didești, județul Teleorman – d. [[8 martie]] 1961, București) a fost un [[preot]], profesor universitar de [[teologie]] și scriitor român, traducător al [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română din ebraică și greacă (împreună cu [[Vasile Radu ]] și [[Nicodim (Munteanu) al României|Nicodim Munteanu]]), membru titular al Academiei Române.
== Biografie ==
A fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[preot]] în anul 1922. În perioada 1922-1926 a fost misionar al [[Arhiepiscopia Bucureștilor|Arhiepiscopiei Bucureștilor]], iar în 1926 a devenit profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău a Universității din Chișinău. Acolo a fost profesor titular la catedra de „Introducere și Exegeza Noului Testament” până în 1940, între anii 1928-1930 fiind și decan al Facultății de Teologie. În perioada 1941-1947 a fost profesor de „Exegeza Vechiului Testament” la Facultatea de Teologie din București, iar în 1954 a devenit membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor.<ref name=pacurariu/>
În perioada interbelică, dar și după cel de-al doilea război mondial, părintele Gala Galaction a publicat numeroase opere literare, îndeosebi nuvele, apreciate atât de criticii literari cât și de cititori. De asemenea, a desfășurat o susținută activitate publicistică în principalele ziare ale vremii. Ca teolog, a publicat un număr mare de articole pe teme religioase, meditații, conferințe și predici. Între anii 1928-1934 a realizat o nouă traducere a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română, împreună cu preotul prof. [[Vasile Radu]].<ref name=crestinortodox/>
Ca o recunoaștere a meritelor sale în domeniul literaturii, în 1947 a fost ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România și membru titular al Academiei Române<ref>[https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=G Academia Română: membrii Academiei din 1866 până în prezent], ''Acad.ro'', accesat la 31 martie 2022</ref>.
=== Traducerea Bibliei ===
Gala Galaction a avut o importantă contribuție la traducerea [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] în limba română. În anul 1936 a ieșit de sub tipar o nouă traducere a Sfintei Scripturi, realizată de Mitropolitul [[Nicodim (Munteanu) al României|Nicodim]] al Moldovei, Gala Galaction și profesorul [[Vasile Radu]], denumită ulterior de specialiști ca ''a doua Biblie sinodală'' (deoarece a apărut cu aprobarea [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]]). Traducerea s-a făcut după textul grecesc al [[Septuaginta|Septuagintei]], confruntat cu cel ebraic („textul masoretic”) și a fost realizată astfel: IPS Nicodim Munteanu - 23 cărți canonice și una necanonică ale [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]], prof. pr. Vasile Radu - 16 cărți canonice și 8 necanonice ale Vechiului Testament, Gala Galaction - cele 10 [[Cărțile deuterocanonice|cărți deuterocanonice]] și [[Cartea lui Iov]] din Vechiul Testament. Pentru Noul Testament s-a folosit traducerea din 1927 (revizuită în 1930) a lui Gala Galaction și Vasile Radu.<ref name=robiblia>[https://robiblia.com/Traduceri-ale-Bibliei-in-limba-romana--pg74.html ''Traduceri ale Bibliei în limba română''], ''Robiblia.com'', accesat la 5 aprilie 2022</ref>
Strădaniile părintelui Gala Galaction pentru o nouă traducere a Bibliei, mai exigentă și mai bine adaptată schimbărilor lingvistice ale limbii române, începuseră însă cu mult înainte. Astfel, în 1927 a publicat o traducere a [[Noul Testament|Noului Testament]], având ca anexă și un registru de trimiteri și de citate biblice la Simbolul credinței; o a doua ediție revizuită a apărut în 1930. Această traducere a constituit și o reacție la traducerea clasică a lui Dumitru Cornilescu, pe care Gala Galaction, împreună cu colegul său din corpul profesoral al Facultății de Teologie din București [[arhimandrit]]ul Iuliu Scriban, îl contesta ca fiind „neo-protestant”.<ref name=robiblia/> În 1929, împreună cu reputatul specialist în limba ebraică prof. pr. Vasile Radu, a tradus și a publicat ''[[Psaltirea]] proorocului și împăratului [[David]]'', iar în anul următor, 1930, a publicat ''Noul Testament și Psalmii'', traducere realizată tot împreună cu Vasile Radu și prefațată de Părintele Patriarh [[Miron Cristea]].<ref name=robiblia/>