Modificări

==Mucenicia==

În anul 249 împăratul roman Decius a promulgat un edict prin care toți creștinii, indiferent de vârstă sau stare socială, erau obligați să vină personal și să ofere jertfe zeilor păgâni. Celor care fugeau li se confiscau averile și când se întorceau acasă puteau fi uciși, dar cel mai adesea se urmărea obținerea apostazierii (renegarea credinței creștine) și nu uciderea lor.

[[Arhanghelul Mihail]] i-a apărut lui Mercurie și i-a spus să-și amintească de Dumnezeu și să nu se teamă de persecuție. Sfântul s-a simțit încurajat și a petrecut toată noaptea rugându-se cu credință. Împăratul Decius a trimis mesageri care l-au chemat pe Mercurie la palatul imperial din [[Cezareea Capadociei]]. Acolo, împăratul, după ce i-a mulțumit pentru faptele de arme și vitejia arătată în lupte, i-a spus: „Dragă Mercurius, să mergem să oferim jertfe zeilor care ne-au ajutat să obținem victoria în acest război”. Mercurie a refuzat însă și a mărturisit că este creștin spunând: „Nu mă închin nimănui, decât Domnului și Dumnezeului meu”.<ref name=cocn>[http://www.copticchurch.net/synaxarium/3_25.html#1 ''The Martyrdom of St. Mercurius, known as the Saint with the Two Swords'', Coptic Orthodox Church Network]</ref> Împăratul a încercat să-l convingă să renunțe la credința sa, dar nu a reușit. Atunci a ordonat ca Mercurie să fie legat și torturat.<ref name=cocn/> Temându-se însă de o revoltă, pentru că poporul îl admira și îl iubea pe Mercurie, împăratul a ordonat decapitarea grabnică a sfântului, la [[4 decembrie]] 250 d.Hr.<ref>

[http://amsmcoptic.org/38064.html?*session*id*key*=*session*id*val* ''Saint Mercurius'', Archangel Michael & Saint Mercurius Coptic Orthodox Church]</ref>

În [[sinaxar]],<ref>[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie25.htm ''Sinaxar, 25 noiembrie.'']</ref> mucenicia Sf. Mercurie este descrisă astfel:

:''Dar pentru mărturisirea lui Hristos a stat înaintea lui Deciu și, fiind legat de patru pari, i-au crestat trupul cu cuțitele și l-au chinuit în nenumărate chipuri. Iar în cele din urmă a fost adus la Cezareea Capadociei unde i-au tăiat capul. Și așa a luat pururea pomenitul cununa muceniciei. Deci era sfântul, când a mărturisit pe Hristos, de douăzeci și cinci de ani. Voinic la trup, frumos la față, galben la păr, care îl împodobea și firească rumeneală având, care strălucea pe obrazul lui.''

==Moaștele==

Capul sfântului Mercurie se afla în secolului al XVIII-lea la biserica „Sfântul Gheorghe” din Ocnele Mari. De aici a fost adus la catedrala episcopiei din Râmnicu-Vâlcea în anul 1776, de către episcopul Partenie. A stat aici până în anul 1916, când a fost transportat cu alte obiecte de cult la Moscova. În timpul Patriarhului [[Iustin Moisescu]], în 1956, a fost readus în țară și, la solicitarea Înaltpreasfințitului Părinte Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei și a Preasfințitului Părinte Gherasim, Episcopul Râmnicului, „Capul” Sfântului Mercurie a revenit la Catedrala din Râmnic<ref>http://basilica.ro/sfanta-liturghie-in-cinstea-sf-m-mc-mercurie-la-catedrala-arhiepiscopala-din-rm-valcea/</ref>. Racla prețioasă cu capul sfântului a fost preluată în timpul comunismului de către Muzeul de Artă din București<ref>Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos-Petras.</ref>, ca și multe alte moaște care se aflau în racle prețioase, considerate obiecte de artă veche. După căderea comunismului, cele multe moaște au fost recuperate de către Biserică de la Muzeul de Artă, dar nu și raclele vechi. Capul sfântului Mercurie este păstrat și cinstit astăzi la catedrala Arhiepiscopiei Râmnicului într-o raclă specială, făcută din lemn de tei și cireș<ref>http://basilica.ro/catedrala-episcopala-din-ramnicu-valcea-pastreaza-capul-sf-mare-mucenic-mercurie/</ref>.