2.632 de modificări
Modificări
m
Ortografie
== Bizanț după Bizanț ==
Reținem de la început că raporturiie dintre Stat și [[Biserica Ortodoxă|Biserică]] în țările românești medievale se prezintă exact ca și în [[imperiul bizantin]], adică a existat o strânsă colaborare între aceste două instituții care nu se puteau concepe una fără alta. Aceată strânsă interdependență rezută și din faptul că reședința [[mitropolit|mitropoliților]] țării s-a stabilit acolo unde era reședința conducătorilor politici (Argeș, mai tîrziu Târgoviște și București în țara Țara Românească, Suceava, apoi Iași în Moldova).
Ca și în Bizanț, domnii români se considerau protectorii Bisericii, căreia i-au acordat sprijin permanent, fie moral, fie material. Ei erau cei mai de seamă [[ctitor]]i de [[mănăstire|mănăstiri]] și [[biserică|biserici]], pe care le înzestrau cu toate cele trebuitoare și le scuteau de o seamă de impozite, le acordau felurite proprietăți și privilegii; în același timp, acordau asistența necesară [[ierarh]]ilor în toate problemele bisericești, dar și civile, se interesau de pregătirea [[cler]]ului de mir, de situația lui materială și morală.
În lipsa unor conducători politici români în Transilvania, domnii Țării Românești au sprijinit în permanență Biserica românească din Transilvania, fie prin ctitorirea unor biserici și mănăstiri, fie prin acordarea unor subvenții anuale în bani sau a unor ajutoare ocazionale (moșii, veșminte, cărți etc). Pentru toate acestea, erau considerați adevărați „protectori” ai Bisericii Ortodoxe transilvane.
După 1541, deci în „epoca principatului”, se știe în mod sigur că alegerea mitropolitului Transilvaniei se făcea de un „[[sobor]]”, format din [[protopop]]ii eparhiei, întrunit la Alba Iulia. Alegerea era întărită (recunoscută) de principele Transilvaniei, după care urma hirotonia noului ales în țara Țara Românească.
=== Relația cu Mitropolia Moldovei ===
