2.632 de modificări
Modificări
m
→Secolul XIV: Adăguare legătură
=== Secolul XIV ===
În prima jumătate a secolului al XIV-lea însemnătatea Vicinei începe să scadă, datorită deselor incursiuni ale tătarilor din nordul Mării Negre, care au și ocupat-o apoi în primii ani ai secolului al XIV-lea. În 1337-1338 întâlnim ca titular al scaunului mitropolitan de la Vicina pe [[Macariede Vicina|Macarie]]. În momentul alegerii și învestiturii sale, el se angaja în scris în fața patriarhului (pe atunci Isidor I) și a sinodului său că nu-și va părăsi turma duhovnicească ce i s-a încredințat și nici reședința din Vicina — stapânită atunci ”de o mână de păgâni nelegiuiți” (=tătari), ci numai în caz „de mare nevoie și trebuință”. Dacă va fi nevoit să facă acest lucru, se obliga să nu mai ceară „vreo ocârmuire sau păstorirea unei alte Biserici”. În mai 1341 și în aprilie 1343, lua parte la ședintele sinodului patriarhal din Constantinopol. În februarie 1347 este întânit un nou titular al scaunului de Vicina, cu numele Chiril. Probabil în deceniul al cincilea orașul a ajuns în stăpânirea lui Basarab I.
Ultimul mitropolit de Vicina a fost Iachint, care, în mai 1359, la stăruințele voievodului Nicolae Alexandru Basarab al țării Românești, a fost recunoscut de patriarhul ecumenic Calist I ca mitropolit al Ungrovlahiei. De altfel, el nici n-a păstorit mult timp la Vicina, căci din actul sinodal prin care era aprobabtă mutarea lui Iachint la scaunul amintit ca și din scrisoarea patriarhului către domnul muntean, se spunea că Iachint stătea „de câtva timp mai înainte” la curtea domnitorului. După mutarea lui Iachint, nu mai avem alte știri despre Mitropolia Vicinei.
