2.632 de modificări
Modificări
→Pe pământurile nord dunărene: Adăugare mențiune despre Justiniana Prima
[[Mircea Păcurariu|Pr. Prof. Dr. Păcurariu]] menționează că este de așteptat ca horepiscopii să fi lucrat și în Dacia Carpatică la nord de Dunăre, unde așezările s-au ruralizat după retragerea aureliană, iar episcopii nu erau hirotoniți pentru orașe mici sau sate<ref name="Păcurariu">Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. ISBN 973-9130-08-9</ref>. Cateheza, predica, și slujba lor erau săvârșite în limba latină vulgară, cunoscută de daco-romanii de la nord de Dunăre.
Având în vedere că imperiul roman de răsărit a cucerit o parte din câmpia olteană sub conducerea lui Constantin cel Mare, care a construit un pod peste Dunăre între Sucidava și Oescus, pătrunderea creștinismului la nord de Dunăre prin acești horepiscopi și periodeuți se putea efectua direct. Deși teritoriul a fost pierdut în 378, legătura s-a refăcut mai întâi în 442 și 447 și apoi sub împăratul [[Iustinian I|Iustinian]] care a restabilit stăpânirea romano-bizantină în nordul Dunării <ref name="Păcurariu" />. Sub împăratul [[Iustinian I|Iustinian]] s-a creat și Arhiepiscopia Justiniana Prima, bănuită a fi unde este Niș în Serbia azi. Această arhiepiscopie pare să fi trimis horepiscopi la nord de Dunăre prin orașe dacice precum Recidava, Litterata, Sucidava, și alte orașe port<ref name="Păcurariu" />.
==În prezent==
