Strădaniile părintelui Gala Galaction pentru o nouă traducere a Bibliei, mai exigentă și mai bine adaptată schimbărilor lingvistice ale limbii române, începuseră însă cu mult înainte. Astfel, în 1927 a publicat o traducere a [[Noul Testament|Noului Testament]], având ca anexă și un registru de trimiteri și de citate biblice la Simbolul credinței; o a doua ediție revizuită a apărut în 1930. Această traducere a constituit și o reacție la traducerea clasică a lui Dumitru Cornilescu, pe care Gala Galaction, împreună cu colegul său din corpul profesoral al Facultății de Teologie din București [[arhimandrit]]ul Iuliu Scriban, îl contesta ca fiind „neo-protestant”.<ref name=robiblia/> În 1929, împreună cu reputatul specialist în limba ebraică prof. pr. Vasile Radu, a tradus și a publicat ''[[Psaltirea]] proorocului și împăratului [[David]]'', iar în anul următor, 1930, a publicat ''Noul Testament și Psalmii'', traducere realizată tot împreună cu Vasile Radu și prefațată de Părintele Patriarh [[Miron Cristea]].<ref name=robiblia/>
<!--*În 1938 a fost tipărită ''Biblia adică Sfânta Scriptură''. Traducere , o nouă traducere după textele originale ebraice și grecești de preoții profesori Vasile Radu și Gala Galaction, București, Fundația pentru Literatură și Artă, 1938, X + 1376 p. (tiraje noi în 1939 Cunoscută și 1940);*''Biblia sau Sfânta Scriptură'', după textul grecesc sub numele „Biblia Carol al Septuagintei. Prin osârdia Înalt Prea Sfințitului NicodimII-lea”, Patriarhul României și binecuvântarea Sfântului Sinod. Ediția aceasta a apărut la la aniversarea a doua 250 de ani de la apariția [[Biblia de la București (= socotită după ed. 19361688), București Editura Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române, 1944, XXVIII + 1395 p. |Bibliei lui Șerban Cantacuzino]] (28 1688) și a fost sponsorizată de cărți traduse de Vregele Carol al II-lea. Radu și G. Galaction);*''Noul Testament'' tradus de Gala GalactionCei doi traducători au utilizat ediția critică a textului ebraic, reeditat în 1951, cu îndreptările întocmită de limbă necesare - apoi în 1979;** Notă: Edițiile ''Bibliei sinodale'' din 1968, 1975, 1982 Rudolf Kittel (1937) și 1988 reproduc cărțile Vechiului Testament după ''Biblia sinodală'' din 1936 [[Septuaginta]] (cu excepția ''Psaltirii''), iar ''Noul Testament'' după ediția din 1951, cu îndreptări de limbăR.**Câteva din cărțile Vechiului Testament (''Cântarea Cântărilor, IovRahlfs, Ecleziastul''1935) au fost traduse și separate între anii 1934-1936.Această nouă traducere nu a primit însă recunoașterea Sfântului Sinod.<ref name=robiblia/>
Textul revizuit al acestei ediții va fi reeeditat sub auspiciile Sfântului Sinod până în zilele noastre„A treia Biblie sinodală” (1944) și „a patra Biblie sinodală” (1968) au folosit și ele traducerile lui Gala Galaction pentru Noul Testament și pentru unele cărți din Vechiul Testament. În 1938 apare BibliaDe asemenea, adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și actuala ediție sinodală, cea apărută în 1989 cu îngrijirea Părintelui Patriarh [[Teoctist (Arăpașu) al României|Teoctist]], utilizează traducerea lui Gala Galaction a Noului Testament. Noua traducere, efectuată cu unele îndreptări de Vasile Radu limbă și Gala Galaction, urmează pentru Vechiul Testament textele originale ebraiceexprimare.<ref name=pacurariu/><ref name=robiblia/>-->
== Premii și distincții ==