'''Nitria''' (pustia sau muntele Nitriei) a fost unul din principalele centre monastice ortodoxe începând cu secolul al IV-lea - alături de [[Schetia]] şi [[Chiliile]] -, în Egiptul Inferior (nord-vestul Egiptului), în Delta Nilului. Așezarea monastică de la Nitria a fost întemeiată către anul 325 de [[avva]] [[Amun]], un contemporan al sfântului [[Antonie cel Mare]]. Puțin mai târziu, către anul 338, Amun se vede nevoit să întemeieze o nouă așezare monastică, numită [[Chiliile]] (''Kellia'' sau La Chilii), un fel de [[schit]] al Nitriei (situat la 18 km distanță), deoarece că numărul [[monah]]ilor era în continuă creștere.
Scriitorul bisericesc [[Rufin]] evaluează, pe la anul 373, la 3.000 de locuitori așezarea monastică de la Nitria (''Istoria Bisericească'', II, 3). Numai douăzeci de ani mai târziu, [[Paladie]] vorbește de 5.000 de [[călugăr]]i, trăind în [[Chilie|chilii]] sau [[Mănăstire|mănăstiri]] uneori de sute de viețuitori.
Paladie petrece aproximativ nouă ani în Nitria, între 390 și 399 și numește în ''Istoria lausiacă'' pe câțiva dintre cei mai mari Părinți din Nitria de până la sfârșitul secolului al IV-lea: [[Amun]] (întemeietorul Nitriei), [[Or de la Nitria|Or]] (și ucenicul lui [[Atre de la Nitria|Atre]]), [[Pamvo]], Veniamin, Apoloniu, Macarie cel Tânăr, Natanail, [[Macarie Alexandrinul]] (preot la Nitria), Croniu preotul Nitriei, Ierax și alții.
Trei mari evenimente istorice bisericești importante au marcat Nitria de-a lungul secolelor al IV-lea și al V-lea: