== Poziția Bisericii Ortodoxe Române față de avort, contracepție etc. ==
Poziția [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române ]] față de avort o urmează îndeaproape pe cea a Părinților. Deși această poziție a [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe ]] era cunoscută, [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ]] a considerat necesar să emită un document oficial clar cu privire la poziția sa în această chestiune. Această precizare a devenit stringentă în anii de după căderea regimului comunist.
La [[31 decembrie decembrie ]] 1989, Consiliul Frontului Salvării Naționale emitea un decret prin care era anulat decretul ????? de interzicere a avorturilor instituit de regimul Ceaușescu. Acesta din urmă, dorind să favorizeze o politică de natalitate crescută, în situația în care condițiile de viață din România se înrăutățeau constant, ca și condițiile de asistență medicală, decretul a fost perceput în societate ca unul abuziv și traumatic, iar anularea sa ca o formă de eliberare de opresiunea comunistă.
Totuși, ridicarea interdicției a avut efecte dramatice. În primii ani de după revoluție, numărul avorturilor oficial înregistrate a ajuns de ordinul a un milion pe an. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reacționat imediat, cerându-le teologilor [[teolog]]ilor să formuleze și să publice articole și materiale în care să combată avortul, iar duhovnicilor [[duhovnic]]ilor recomandându-le cu insistență să se folosească de scaunul duhovniciei pentru a-i sfătui, călăuzi și îndrepta pe credincioși și credincioase, învățându-i să evite cu orice chip această crimă.
Au început să apară materiale pentru combaterea practicilor avortive, precum și inițiative private, precum cea a ''Asociației Pro Vita pentru Născuți și nenăscuți '' fondată de Părintele [[Nicolae Tănase ]] de la Valea Plopului, jud. ?.
Avortul a început să fie practicat pe scară largă în România. Odată cu răspândirea mijloacelor contraceptive, numărul avorturilor chirurgicale a început să scadă. Însă la începutul anilor '90 nu se vorbea încă despre efectele avortive ale majorității practicilor contraceptive. Confruntat cu răspândirea acestora și dat fiind că nu era cunoscută o poziție oficială a Bisericii Ortodoxe Române cu privire atât la mijloacele contraceptive, cât și la alte probleme de bioetică, Sfântul Sinod a decis înființarea unei Comisii Naționale de Bioetică a Bisericii Ortodoxe Române, în anul ????.
În ???? 2004, Sfântul Sinod adopta și făcea publice două documente: unul cu privire la avort și la practicile contraceptive, celălalt cu privire la transplantul de organe. Îl redăm mai jos pe cel dintâi:
===Documentul Comisiei naționale de bioetică===
:"Exprimându-și punctul de vedere cu privire la avort, Sfânta Biserică face acest lucru în conformitate cu învățătura ei privind apariția vieții în general și a vieții umane, în special.
:Potrivit Revelației și învățăturii Bisericii, [[Dumnezeu]] a creat lumea din nimic ([[II Macabei]], [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=50&cap=7#28 7,28]). Dumnezeu a creat viața sub toate aspectele ei, iar în ceea ce privește viața omenească, Dumnezeu a arătat o grija deosebită. Viața omenească nu este produsul devenirii spontane a lumii, ci, pentru apariția ei, Dumnezeu a avut o grija deosebită: omul nu apare la poruncă, ci în urma unui sfat și a unui act special al [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]], act exprimat de [[aghiograf]] prin termenul de plăsmuire și de suflare de viață. Viața omenească nu este determinată doar de plăsmuirea omului din pământ, ci și (sau mai ales) de suflarea viu-făcătoare a lui Dumnezeu.
:Aceasta ne dovedește faptul că omul nu este simplă ființa biologică ("ființa vie" înzestrată cu suflet rațional), ci este deodată suflet viu ([[Cartea Facerii|Facere]], [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=2#7 2,7]) și trup omenesc (nu orice trup) viu. Așa a apărut primul om ([[Adam]]), așa au apărut, apar și vor apărea - cu voia Lui Dumnezeu - oamenii în istorie: suflete vii în trupuri vii. Omul este, așadar, o ființă psiho-fizică ce a fost și este creată de Dumnezeu după chipul Său (Facere [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=3#28 3, 28]), în vederea asemănării cu El. Consecința logică a acestei învățături și credințe este aceea că toate ființele omenești sunt în mod fundamental egale între ele în ceea ce privește natura și vocația lor. Ele posedă deodată, actual și potențial, aceeași demnitate și aceeași valoare: sunt chip al lui Dumnezeu, dar chip într-un continuu proces de asemănare cu Dumnezeu.