14.992 de modificări
Modificări
→Viața
Mitropolitul Veniamin a fost de două ori caimacam (locțiitor al domnului țării): între ianuarie 1807 - iulie 1812 și între martie - mai 1821. Anexarea Moldovei răsăritene (Basarabia) de către Imperiul Rus (1812) a fost energic contestată de Veniamin Costachi, care a trimis note de protest atât la Înalta Poartă, cât și țarului Nicolae I.<ref>[https://adevarul.ro/locale/botosani/cum-ajuns-basarabia-stapanire-ruseasca-teritoriul-prut-nistru-vandut-schimbul-pacii-intr-un-han-bucuresti-1_5bba105ddf52022f75439492/index.html Cosmin Pătrașcu Zamfirache, ''Cum a ajuns Basarabia sub stăpânire rusească''], 9 octombrie 2018, ''Adevarul.ro'', accesat 5 ianuarie 2020</ref>
Veniamin Costachi a fost și un important [[ctitor]] de sfinte lăcașuri. În anul 1833 a inițiat construcția monumentalei [[Catedrala mitropolitană din Iași|Catedrale mitropolitane din Iași]], care, mai târziu, avea să fie refăcută de unul dintre urmașii săi la scaunul de Mitropolit al Moldovei, [[Iosif Naniescu]]. A contribuit la refacerea sau repararea a numeroase mănăstiri și [[schit]]uri din Moldova, printre care: [[Mănăstirea Neamț|Neamț]], [[Mănăstirea Agapia (Neamț)|Agapia]], Miclăușeni, Durău, [[Mănăstirea Sihăstria|Sihăstria]] și [[Mănăstirea Slatina|Slatina]].
În timpul domniei lui Mihail Sturdza (1834-1849), nefiind de acord cu amestecul guvernului în treburile bisericești, s-a retras din înalta sa funcție arhierească în 1842, stabilindu-se la Mănăstirea Slatina, unde a murit după patru ani, la [[18 decembrie]] 1846.
==Lucrări publicate==
