...

Consecvent țelului său de întărire a Ortodoxiei și de reorganizare a [[monahism]]ului în Transilvania, IPS Nicolae Bălan a hotărât reconstruirea [[Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus)|Mănăstirii de la Sâmbăta de Sus]], vechea [[ctitor]]ie din secolul al XVII-lea a sfântului voievod [[Constantin Brâncoveanu]]. Lucrările de refacere a bisericii acestui sfânt lăcaș au început în vara anului 1926, când s-au dezgropat din ruine zidurile vechii biserici, s-au refăcut părțile ce lipseau și s-a construit acoperișul. Lucrările au fost anevoioase și au fost întrerupte în perioada celui de-al doilea război mondial. [[Târnosire]]a bisericii și a noilor clădiri (chilii și anexe) a avut loc la [[15 august]] 1946, când se [[Praznic|sărbătorea]] și [[hram]]ul mănăstirii: [[Adormirea Maicii Domnului]]. În cuvântarea ținută cu acest prilej, după ce a făcut un scurt istoric al mănăstirii, mitropolitul Nicolae Bălan a explicat de ce întârziase sfințirea: vroia să clădească o casă mare pentru călugări, tiparniță și casă de adăpost pentru preoții bătrâni. Întrucât împrejurările nu au permis realizarea acestui plan mai vast, mitropolitul Nicolae a săvârșit sfințirea, mulțumindu-se cu ce se realizase până atunci. Chiar și așa, mănăstirea devenea una dintre cele mai mari și mai importante așezăminte [[monah]]ale din întregul Ardeal, iar Nicolae Bălan este considerat cel de-al doilea ctitor al ei.<ref>[https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-brancoveanu-sambata-sus-67949.html Teodor Dănălache, ''Manastirea Brancoveanu - Sambata de Sus''], 21 aprilie 2017, ''CrestinOrtodox.ro''</ref>