14.992 de modificări
Modificări
→Viața: completări și referințe
==Viața==
Născut în satul Blăjenii de Sus din județul Bistrița-Năsăud, Nicolae Bălan era primul dintre cei opt copii ai [[preot]]ului Vasile Bălan și ai Mariei Bălan. A urmat cursurile Facultății de Teologie din Cernăuți, având un bun renume în rândul profesorilor și studenților acestei prestigioase instituții de învățământ superior. A urmat apoi studii de specialitate ([[teologie]]) la Universitatea din Breslau, iar la 25 iulie 1905 a obținut titlul de doctor în teologie la Universitatea din Cernăuți. În același an a venit la Sibiu, predând teologia la ''Seminarul andreian'', iar în 1909 a devenit profesor titular al Catedrei de teologie sistematică, activând acolo până în anul 1920.<refname="Lumina">[http://ziarullumina.ro/documentar/un-ierarh-destoinic-apararea-credintei-si-natiunii Alexandru Constantin Chituță, ''Un ierarh destoinic în apărarea credinței și a națiunii''], 4 august 2012, ''Ziarul Lumina'', accesat la 24 aprilie 2019</ref>
În cei 15 ani în care a activat ca profesor în sistemul de învățământ teologic, a publicat numeroase studii şi articole. În 1907 a întemeiat primul periodic de cultură teologică academică din Ardeal: ''Revista teologică''. În 1911 a înființat ''Biblioteca Bunului Păstor'' venind în ajutorul [[cler]]ului, iar în 1918 a fondat ''Gazeta poporului'', care a menținut trează conștiința înfăptuirii unirii tuturor românilor.<ref name="Lumina"/> Într-o însemnare a sa făcută pe prima pagină a ''Revistei teologice'' din 1930, mitropolitul Nicolae Bălan scria:
:„''Cheia succesului în teologie rezidă întru a-ți armoniza convingerile câștigate prin studiu, meditație și experiență personală cu adevărulul obiectiv propovăduit de Biserică. Dar nimic nu-ți întărește și încălzește convingerile religioase în mai mare măsură ca rugăciunea prin care ai contact nemijlocit cu realitățile vieții supranaturale. Scrisul în materie teologică din care nu simți vibrând acel contact e ca o aramă sunătoare''”.
==Note==