Modificări

[[ImageImagine:St Stephen the New.JPG|right|thumb|200px|Sf. Ștefan cel Nou]][[Cuvios]]ul '''Ștefan cel Nou''' (gr. Ὁ Ὅσιος Στέφανος ὁ Ὁμολογητής ὁ Νέος), ; n. 715 - m. [[20 noiembrie]] 765, ) a fost un [[mărturisitor]] pentru credința ortodoxă în timpul persecuțiilor [[Iconoclasm|iconoclaștilor]] împotriva ortodocșilor în secolul al VIII-lea. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[28 noiembrie]].

Acesta a trăit pe vremea împărăţiei împărăției lui Anastasie al II-lea, căruia îi zic şi și Artemie, fiind patriarh [[Gherman I al Constantinopolului|Sfântul Gherman]], şi și a fost născut şi și crescut în [[Constantinopol|împărătească cetate]], fiind fiu din părinţi creştinipărinți creștini, anume Ioan şi și Ana. Din tânără vârstă se îndeletnicea cu cartea şi și se afla în toate zilele cu maică-sa la biserica lui Dumnezeu, dându-se pe sine la post şi și la viaţă viață aspră. Pentru aceasta a luat şi și cinul îngeresc, când a fost în vârsta de şaisprezece șaisprezece ani, şi și de atunci mai mult sporea la duhovniceştile nevoinţeduhovniceștile nevoințe, biruind toate pornirile trupului. Deci n-a trecut multă vreme şi și minunatul Ioan, egumenul său, s-a odihnit cu pace. Şi Și a fost aşezat așezat fericitul Ştefan Ștefan egumen la acel vestit munte al lui Avxentie, săvârşind săvârșind calea nevoinţeinevoinței. Iar când semănătorul de zizanie, diavolul, a voit a porni război mare şi și neîncetat asupra Bisericii, adică să nu se mai închine credincioşii credincioșii la sfintele şi și cinstitele icoane, a cărui cea dintâi unealtă a acestui lucru s-a făcut Leon Isaurul (Leon al III-lea, 717-741), care şi și Conon s-a numit, l-a înfruntat fericitul Ghermano şi și l-a dojenit din destul.

Iar cel dintr-însul născut, vrăjmaşul vrăjmașul [[Constantin al V-lea|Constantin Copronimul]], a făcut şi și mai mari răutăţi răutăți decât tatăl său, prădând şi și pustiind Biserica, şi și arzând sfintele icoane, şi și izgonind şi și chinuind în tot felul pe monahi. Deci acesta aflând şi și de Sfântul Ştefan Ștefan că se închina la icoane şi și că-l numeşte numește pe el eretic, neascultând de porunca lui şi și nevrând să iscălească la eres, a trimis de l-a prins şi și după multe chinuri l-a închis în temniţă temniță ce se numeşte numește Pretorion, unde erau închişi şi alţi aleşi părinţiînchiși și alți aleși părinți, pentru pricina aceasta adunaţiadunați, fiind toţi toți la număr patruzeci şi și doi. Încă erau şi alţii și alții cu Preacuviosul Petru şi și Andrei, de prin multe ţărițări, trei sute la număr, dintre care unii aveau nasurile tăiate, alţii alții urechile, alţii alții ochii scoşi şi scoși și mâinile tăiate şi și bărbile rase. Pe care aflându-i fericitul Ştefan Ștefan îi săruta şiși-i îndemna la luptă, făcând la închisoarea Pretoriului toată rânduiala şi și slujba călugărească, aşa așa precum s-ar fi aflat în mănăstire. Aflând împăratul de aceasta şi și cum că Pretoriul a fost prefăcut în mănăstire prin ŞtefanȘtefan, după unsprezece luni de când fusese închis în acel Pretoriu, l-au scos din închisoare şi și l-au adus înaintea lui. Atunci împăratul a poruncit de l-au aruncat jos şi și l-au bătut cu pietre şi și cu lemne. Iar unul din ucigaşii ucigașii aceia a luat un lemn şi și l-a lovit în moalele capului de i-a despicat capul. Şi aşa şiȘi așa și-a dat cinstitul său suflet în mâinile lui Dumnezeu şi și a luat cununa mărturisirii. Iar cinstitul său trup a fost aruncat de pângăriţii pângăriții aceia în mare. Apoi a fost îngropat de nişte creştini niște creștini la locul unde zace şi și astăzi.