Sfântul Ierarh Pahomie (Penciu) s-a născut în satul Gledin, județul Bistrița-Năsăud în preajma anului 1671. In 1697 a primit tunderea [[monah]]ală în obștea [[Mănăstirea Neamț|Mănăstirii Neamț]], iar între anii 1702-1704 a fost [[stareț]] al acestei mânăstiri. După ce vizitează Mănăstirea Pecerska și pe Sfântul Dimitrie al Rostovului, se întoarce la metanie și se face [[sihastru]] în Muntele Chiriacu. La [[17 ianuarie]] 1707 este [[Hirotonirea unui episcop|hirotonit]] [[episcop]] de Roman, iar după șapte ani se retrage din nou în pustie și întemeiază [[Schitul Pocrov]], cu [[hram]]ul „[[Acoperământul Maicii Domnului]]". Din cauza vitregiei vremurilor, în anul 1716 pribegește în Transilvania, apoi se stabilește la Mănăstirea Pecerska. Răpus de boală, Hristos Domnul, Arhiereul cel Veșnic, îl cheamă la odihna cerească în ziua de 26 a lunii aprilie a anului 1724. A fost îngropat în înaintea întrăriiîn biserica cea mare a [[Mănăstirea Peșterilor din Kiev (Ucraina)|Lavrei Pecerska]] fiind prohodit de Arhiepiscopul Varlaam Vanatovici al Kievului împreună cu tot soborul. La scurt timp ucenicii îi aduc moaștele la Pocrov, așezând-le în bisericăconstruită de el[[miniatura]].