Modificări

Salt la: navigare, căutare

Postul Mare

Nicio modificare în dimensiune, 29 ianuarie 2018 06:24
m
diacritice noi (cu virgulă)
'''Postul mare''', sau '''Postul PaştilorPaștilor''', este perioada de pregătire pentru [[Sfintele PaştiPaști]], fiind asemănat adesea cu o călătorie duhovnicească către [[Săptămâna Patimilor]] şi și Înviere. Este un timp liturgic, din cadrul [[Triod]]ului, de mare [[nevoinţănevoință]] sufletească şi și trupească în care se îmbină cele două feluri de postire: postul ascetic şi și postul total. Este numit "mare" pentru că este cel mai lung şi și cel mai important dintre toate posturile.
==Postul Mare: sensul postirii==
Scopul iniţial inițial al [[post]]irii de dinaintea Sfintelor Paşti Paști era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi botezați de Paşti şi Paști și să intre în biserică. Cu toate acestea, a devenit curând o perioadă de pregătire spirituală înaintea sărbătorii Învierii Mântuitorului pentru aceia care erau deja creştinicreștini. Este simbolul viu al întregii vieţii vieții a unui om care se va împlini prin propria înviere după moartea în Hristos.
Postul Mare este caracterizat prin renunţarea renunțarea la multe alimente, intensificarea rugăciunilor publice şi și particulare, îmbunătăţire îmbunătățire personală şi și multă generozitate cu cei aflaţi aflați în nevoi. Este simbolul viu al întregii vieţii vieții a unui om care se va împlini prin propria înviere după moartea în Hristos. Este o perioadă de înnoire duhovnicească, o perioadă a pocăinţeipocăinței, a curăţirii curățirii inimii şi minţiiși minții, de reîntoarcere către poruncile Domnului şi și către aproapele nostru
Alimentele care nu sunt permise, tradiţionaltradițional, sunt carnea şi și produsele din lapte, peştepește, vin şi și ulei (în unele tradiţiitradiții, doar uleiul de măsline nu este permis; în altele toate uleiurile vegetale sunt oprite). Deoarece din punct de vedere canonic postul strict este oprit sâmbăta şi și [[Ziua Domnului|duminica]], vinul şi și uleiul sunt admise în aceste zile. Dacă sărbătoarea [[Bunavestire|Buneivestiri]] cade în timpul Postului Mare, atunci peştelepeștele, vinul şi și uleiul sunt permise în acea zi.
Pe lângă slujbele religioase descrise mai jos, se consideră necesar să se acorde o atenţie atenție sporită de către credincioşii ortodocşi credincioșii ortodocși rugăciunilor de acasă adică mai multe şi și mai dese decât de obicei. Părinţii Părinții considerau postul fără rugăciune ca fiind „postul demonilor”, deoarece demonii nu mănâncă datorită naturii lor necorporale, dar nici nu se roagă.
În Postul Mare, în zilele de peste săptămână (de luni până vineri), Biserica îndeamnă la ajunare până seara. De aceea ritualul de împărtăşanie împărtășanie din aceste zile a fost legat de [[vecernie]], slujba care marchează încetarea ajunării. Acest ritual, destul de simplu la început, a fost înconjurat treptat de o solemnitate tot mai mare adăugându-i-se câteva elemente din rânduiala Sfintei Liturghii. Astfel s-a ajuns la constituirea [[Liturghia Darurilor mai înainte sfinţitesfințite|Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţitesfințite]], care a devenit unul din momentele de vârf ale Postului Mare prin frumuseţea frumusețea sa deosebită şi și solemnitatea sa. La această slujbă de seară, o parte din Trupul şi și Sângele Mântuitorului de la slujba din ultima duminică sunt împărţite credincioşilorîmpărțite credincioșilor. Atribuită Sfântului [[Grigorie Dialogul]], această slujbă nu a fost alcătuită de un singur autor ci este opera colectivă şi și anonimă a întregii Biserici.
Dacă "postul ascetic" reprezintă abţinerea abținerea de la anumite mâncăruri şi și băuturi şi și reducerea substanţială substanțială a regimului alimentar în vederea eliberării de sub stăpânirea poftelor trupului, "postul total" sau ajunarea este renunţarea renunțarea totală la mâncare şi și băutură pe o durată scurtă de timp (o zi sau două) fiind expresia stării de pregătire şi aşteptareși așteptare. În acest sens ajunarea face parte întotdeauna din pregătirea pentru unirea cu Hristos în [[Sfânta ÎmpărtăşanieÎmpărtășanie]].
==Atmosfera şi și starea sufletească în Postului Mare==
Biserica Ortodoxă propune credincioşilor credincioșilor ei să întâmpine Paştile Paștile – sărbătoare a sărbătorilor şi și moment de maximă bucurie – printr-o destul de lungă perioadă de [[reculegere]] şi și [[post]].
Se întâmplă multe lucruri foarte specifice, unice şi și minunate, în aceste câteva săptămâni ale Postului Mare:*muzica din biserică se cântă pe tonuri mai triste şi și mai tânguitoare*cântările şi și imnele amintesc cu deosebire căderea noastră (dar şi putinţa și putința de a ne ridica, cu ajutorul lui Dumnezeu) şi și slăbiciunea firii noastre (dar, iarăşiiarăși, şi putinţa și putința de a depăşi depăși acestea cu harul lui Dumnezeu)*slujbele sunt mai lungi şi și mai dese şi și cuprind rugăciuni şi și ritualuri unice, cum ar fi rugăciunea Sfântului [[Efrem Sirul]], Canonul cel Mare al Sfântului [[Andrei Criteanul]] sau [[Liturghia Darurilor mai înainte sfinţitesfințite]]*veşmintele preoţilor şi veșmintele preoților și odoarele în care este înveşmântată înveșmântată biserica sunt de culoare închisă (neagră sau violet/purpuriu închis, de obicei)*postul de bucate şi abstinenţă și abstinență în viaţa viața sexuală, precum şi și reducerea privitului la televizor (de exemplu), sunt o invitaţie invitație de a investi, mai mult decât de obicei, energia noastră fizică în cele spirituale, prin transformarea şi și transfigurarea ei (din dragostea fizică faţă față de partener în dragostea spirituală către tot aproapele), prin milostenie (din banii ce ar trebui să ne rămână în plus de pe urma postului), prin lecturi din Biblie şi și alte cărţi duhovniceşti cărți duhovnicești (din timpul rămas prin faptul că ne uităm mai puţin puțin le televizor, bunăoară) etc.
Toate acestea creează deci o întreagă atmosferă în viaţa viața noastră – tot aşa așa după cum dacă avem invitaţi invitați acasă creăm atmosfera dorită punând o anumită muzică, aprinzând lumânări etc. –, atmosferă care să ne conducă la o stare sufletească pe care Biserica o consideră de mare folos: tristeţea tristețea radioasă (sau "strălucitoare", sau "luminoasă").
Sintagma aceasta – tristeţe tristețe radioasă (strălucitoare/luminoasă) – simplă şi și frumoasă şi și profundă în acelaşi același timp: ea spune că, pe de o parte, suntem triştitriști, pentru că vedem toată slăbiciunea noastră, deasa noastră aplecare către rău, păcătoşenia păcătoșenia noastră; pe de altă parte, însă, ştim știm că Dumnezeul nostru este Iubire şi și că este un Dumnezeu înţelegătorînțelegător, milostiv şi și iubitor de oameni, care vrea mântuirea, iar nu pierzarea noastră, şi și care pentru asta S-a făcut om şi și a pătimit pentru noi, şi și încă pătimeştepătimește, pentru fiecare dintre noi, până la sfârşitul sfârșitul timpurilor. Şi asta ne dă nădejde, asta transfigurează tristeţea tristețea noastră, o penetrează de lumina Domnului, cu Care împreună-călătorim pe calea spre înviere.
==Structura Postului Mare==
Ca şi și în Apus, Postul Paştelui ţine Paștelui ține patruzeci de zile, cu precizarea că în Răsărit sunt numărate şi și duminicile. Începe în mod oficial luni, cu şapte șapte săptămâni înaintea PaştilorPaștilor, după [[Duminica Izgonirii lui Adam din Rai]] (numită şi și Duminica lăsatului sec de brânză) şi și se termină în seara Sâmbetei lui Lazăr, ziua de dinaintea [[Intrarea Domnului în Ierusalim|Duminicii Floriilor]] - Intrarea Domnului în Ierusalim. Cu toate acestea, postul continuă şi și în săptămâna următoare, numită şi și [[Săptămâna Patimilor]], Săptămâna Mare sau Săptămâna Sfântă până la Sfintele PaştiPaști. Parcursul acestuia este după cum urmează:
: începe luni după [[Duminica Izgonirii lui Adam din Rai]] (numită şi și [[Duminica lăsatului sec de brânză]]);
: 1. [[Duminica Ortodoxiei]] ([[Evanghelia după Ioan|Ioan]] [http://bibliaortodoxa.ro/noul-testament/35/Ioan#43-51 1,43-51]),
: 2. [[Duminica Sfântului Grigorie Palama]];
: 3. [[Duminica Sfintei Cruci]];
: 4. [[Duminica Sfântului Ioan Scărarul]] şiși
: 5. [[Duminica Sfintei Maria Egipteanca]].
După [[Duminica lăsatului sec de carne]], carnea este oprită de la consum. După [[Duminica lăsatului sec de brânză]] sunt oprite lactatele şi și începe [[post]]irea strictă a Postului Mare. În această perioadă, [[pericopă|citirile]] zilnice sunt din [[Vechiul Testament]], cu precădere din [[Cartea Facerii|Geneză]], [[Pildele lui Solomon|Cartea Pildelor lui Solomon]] şi și [[Cartea lui Isaia|Isaia]]. Postul Mare este urmat de [[Săptămâna Patimilor]], care începe cu [[Duminica Floriilor]] şi și care precede PaştilePaștile.
<!-- - ==Părinţii Părinții Bisericii despre Postul Mare== - -->
==Vezi şiși==
*[[Mila]]
*[[Spovedania]]
*[[Post]]
*[[Învierea Domnului|Sfintele PaştiPaști]]
==Legături externe==
12.593 de modificări

Meniu de navigare