{{Sfinti|nume=Cuviosul Sava cel Sfințit|Imagine=[[ImagineFișier:Sava_the_SanctifiedSt-savvas-ag.jpg|thumb250px|frameSf. Cuvios Sava cel Sfințit]]|240pxnastere= 439 d.Hr.,<br>Mutalaska, lângă [[Cezareea Capadociei]]|adormire= [[5 decembrie]] 532<br>,[[Lavra Sf. Sava cel Sfințit|Lavra Mar Saba]]|localizare= [[Imagine:Flag_of_the_Byzantine_Empire.png|24 px]] [[Ierusalim]]|recunoastere= pan-ortodoxă|etnie=|tip= [[Cuvios]]|canonizare=|calendar= [[5 decembrie]]|biserici= |site=|}}Sfântul [[Cuvios]] '''Sava cel Sfințit''' (n. 439-d. 532) a fost un [[monah]] din Palestina care, conform [[tradiție]]i, a alcătuit primul [[tipic]] (regulă) monahală de organizare a slujbelor bisericești de peste an, așa-numitul "Tipic de la Ierusalim". A fost un reorganizator important al [[monahism]]ului prin modelul [[Lavra Sf. Sava cel Sfințit|mănăstirii sale]], situată nu departe de [[Ierusalim]]. S-a opus cu fermitate mișcărilor eretice [[monofizitism|monofizită]] și [[Origen|origenistă]]. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face pe data de [[5 decembrie]].

[[Image:St-savvas-ag.jpg|left|thumb|Sf. Sava cel Sfințit]]Când Sf. Eftimie a adormit întru Domnul (+473), Sf. Sava s-a retras din lavra acestuia și s-a așezat într-o peșteră din apropierea mănăstirii sfântului [[Gherasim de la Iordan]] ([[4 martie]]). În anul 478, s-a mutat din nou, așezându-se într-o peșteră de pe vârfurile Cheilor Kedronului, la sud-est de Ierusalim. Sihăstria sa a pus bazele unei mari mănăstiri care a primit numele său ([[Lavra Sf. Sava cel Sfințit|Lavra Mar Saba - Lavra Sfântului Sava]]) și care este cunoscută în sursele mai vechi drept ''Marea Lavră''. După câțiva ani, în jurul Sf. Sava au început să se adune [[Ucenic|ucenici]] care își doreau să urmeze viața monahală. Pe când mergea odată Sf. Sava, i s-a arătat un stâlp de foc, iar în locul acela a găsit o peșteră largă având forma unei biserici.

[[Fișier:Saint-Savas 3905.JPG|miniatura|dreapta|Mormântul sfântului Sava cel Sfințit]]Sf. Sava a alcătuit și prima regulă monastică a slujbelor dumnezeiești de peste an, așa-numitul „Tipic de la Ierusalim” care a fost acceptat de mănăstirile din întreaga Palestina. Sf. Sava a adormit întru Domnul la mănăstirea sa pe 5 decembrie 532 și a fost îngropat într-o curte aflată între cele două biserici vechi ale Lavrei Sf. Sava. [[Moaște]]le sale au fost luat în secolul al XII-lea și duse în Italia de către cruciați, dar Papa Paul al VI-lea le-a înapoiat mănăstirii în anul 1965, într-un gest de bunăvoință față de ortodocși.