14.992 de modificări
Modificări
m
'''''Elena Văcărescu''' (21 septembrie 1864 București – 17 februarie 1947 Paris) este o scriitoare, poetă și militantă română din Franța. A fost aleasă secretar general al Asociației Române pe lângă Societatea Națiunilor, membră de onoare a Academiei Române, laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze. Distinsă de guvernul francez cu Ordinul Cavaler al Legiunii de Onoare.''
'''Elena Văcărescu'''
'''''Octavian Goga''' (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) este un poet român, gazetar și dramaturg. Prim-ministru al României (28 decembrie 1937-11 februarie 1938). Membru al Academiei Române din anul 1920. Interzis după 23 august 1944, reabilitat după 1965.''
'''''Vasile Voiculescu''' (27 noiembrie 1884, Pârscov, Buzău-26 aprilie 1963, București) este scriitor, poet, medic român. Adept al [[Gândirism|gândirismului]] lui [[Nichifor Crainic]], apoi al mișcării Rugul Aprins a lui Sandu Tudor, Vasile Voiculescu a fost condamnat politic. Este considerat azi un sfânt al închisorilor.''
'''Vasile Voiculescu''':
'''''Emanoil Bucuța''' este pseudonimul literar al lui '''Emanoil Popescu''' (iunie 1887, Bolintin-Deal, Giurgiu- 7 octombrie 1946, București) scriitor, poet și bibliograf român. Este membru corespondent al Academiei Române, Este fondatorul și directorul revistei Boabe de grâu.''
corr.
'''În secolul al XX-lea''' au continuat să publice '''poeți creștini''' ca George Coșbuc, Elena Farago etc.
''Rugăciune''
<poem>„Tu-arunci sclipiri de soare pe şesuri şi coline,
Fiecare cui o stea,
Coarda, foc de sori ce suie[...]”</poem>
'''Teodor Castrişanu''':
'''Vintila Horia'''
''InchinareÎnchinare''
<poem>„Prin târguri, Doamne, sufletul mi-alunec
Se afirmă poeți noi ca Octavian Goga, Vasile Voiculescu
''Ruga mamei''
Moș Crăciun, Moș Crăciun[...]”</poem>
''În grădina Ghetsemani''
Tot mai grav, tot mai departe, în adâncurile zării[...]”</poem>
''Psalm''
Fiecare cui o stea,
Coarda, foc de sori ce suie[...]”</poem>
'''Ernst Anschütz''':
În anul 1923 ia ființă ''[[Oastea Domnului]]'', o mișcare religioasă ortodoxă cu impact puternic asupra vieții spirituale, în special a celei rurale. Inițial, mișcarea a fost tolerată de ierarhia ortodoxă, apoi a căzut în disgrație. Deși apolitică, i se reproșa totuși tendința centrifugă, anarhia, influența cultelor neoprotestante. ''Oastea Domnului'' a contribuit la rivirimentul cântarilor religioase populare, la emulația creatoare, la descoperirea, lansarea și promovarea unei noi generații de poeți. Succesul s-a datorat faptului ca în anul 1929, mișcarea cumpără o tipografie și inființează o librărie cu desfacere proprie. De sub teascurile tipografiei vede lumina tiparului foaia ''Oastea Domnului'', unde tinerele talente puteau să publice poezii, cântări, eseuri, material care ar fi fost respins de revistele literare ale vremii. Cele mai bune texte se tipăreau în cărticele, bucurându-se de o largă circulație. Dintre poeții care s-au lansat acum, se remarcă [[Traian Dorz]], [[Ioan Marini]] etc. Poeții care sosesc mai târziu preiau ștafeta și continuă lucrarea lirică. [[Sergiu Grossu]] (pseudonim Simion Cubolta) va scrie și el poeme remarcabile.
'''[[Traian Dorz]]''':
''Ce liniștiți sunt pașii Tăi''
<poem>„Ce liniștiți sunt pașii Tăi în mine când coboară
În perioada regimului totalitar comunist, poezia religioasă este prezentă în ciuda faptului că guvernul ateu cenzura toate publicațiile. Apar manuscrisele de sertar.
Vasile Voiculescu scrie între 1954 - 1958 volumul nepublicat antum ''Ultimele sonete ale lui Shakespeare, traducerea imaginară de V. Voiculescu''. După anul 1964, când sunt amnistiați toți detinuții politici, cenzura politică devine mai flexibilă.
====Momentul 1948====
Slava Domnului[...]”</poem>
Texte de acelaşi autor: ''Extaz''; ''Racla de lumină''; ''Taină''
== Bibliografie==
* „Poezia creștină în prima jumătate a secolului al XX-lea. Orașul Călan”, prefață de Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula și Paul Aretzu, Editura Stef, Iași, 2016.
== Vezi și ==
