'''BogăţiaBogăția''' este starea materială favorabilă care depăşeşte necesităţile obişnuitedepășește necesitățile obișnuite, constând în abundenţa abundența de bani, bunuri materiale, obiecte preţioaseprețioase. Ea aduce după sine [[invidia|pizma]] şi și [[blestem]]ele celorlalţi celorlalți iar în propria familie [[cearta|ceartă]], tulburare sau chiar [[uciderea|ură]], în general ea ascunzând multe surprize. [[Bogăția]] este o binecuvântare dată omului de [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] precum ne spune în multe rânduri [[Sfânta Scriptură]] <ref>(Fac26Fac 26.12-Isaac, Fac39Fac 39.5-Iosif, Iov1Iov 1.10- Iov, 2Cron322Cron 32.27-29- Iezechia)</ref>În cazul multora ea duce la rătăcirea de la [[credinţacredința|credinţăcredință]], cei stăpâniți de ea ajungând străpunşi străpunși de o mulţime mulțime de chinuri; iar bogații ajung greu în [[împărăția Împărăția lui Dumnezeu|Împărăția cerurilor]], așa cum spune [[IisusHristos]]<ref>Mc10.25, Lc10Lc 10.25</ref> Sfânta Scriptură se referă și la bogați drepți precum [[Avraam]], [[Lot]], [[Isaac]], [[Iacov]], [[Iosif]], [[Iov]], [[Iosif din Arimateea]], [[Nicodim]], femeia cu scurgere de sânge de 12 ani, femeia bogată din Şunem şi alţiiȘunem și alții. Bogaţii Bogații trebuie să le urmeze modelul, având datoria să nu se [[mândria|semeţeascăsemețească]], să nu-şi și lipească inima de averi şi și să nu-şi și pună [[nădejdea]] în bogăţia bogăția cea nestatornică, ci în [[Dumnezeu]]l Dumnezeul cel viu, să fie darnici şi și cu inima largă, îmbogăţinduîmbogățindu-se în fapte bune, ca bună temelie pentru [[viaţa veşnicăviața veșnică]] în [[rai]]. 

Averea este pentru cel bogat o cetate întărită <ref>Prov10.15,18.11 </ref>, un zid înalt.<ref>Prov 18.11</ref>. Bogatul se crede [[înţelepciuneaÎnțelepciunea|înţeleptînțelept]]<ref>Prov 28.11</ref>, vorbeşte vorbește cu asprime<ref>Prov 18.23</ref>, este stăpânul [[sărăcia|săracilor]]<ref>Prov 22.7</ref>, are mulţi mulți [[prietenia|prieteni]]<ref>Prov 14.20</ref>, nu ascultă mustrarea<ref>Prov 13.7-8</ref>. Bogăţia Bogăția îl poate determina să se lepede de Dumnezeu<ref>Prov 30.8-9</ref>, <ref>Mt19Mt 19.30</ref> Ea aduce de multe ori [[uciderea|ură]]<ref>Prov 15.17</ref>, tulburare<ref>Prov 15.17</ref> sau [[cearta|ceartă]]<ref>Prov 17.1</ref> în casă. Averea câştigată câștigată pe [[nedreptatea|nedrept]], pe căi sucite, este deşartă şi deșartă și duce la moarte<ref>Prov 16.8, 21.6,28.6,22.16 </ref> Un sărac cinstit este mai bun decât un bogat [[păcat|păcătos]] <ref>Prov16Prov 16.8,19.22, 21.6, 28.6, Ier 5.27,17.11</ref> Bogatul este stăpânul celor săraci şi și creditorul este stăpânul datornicului<ref>Prov 22.7</ref>.Credinciosul este tulburat şi și [[tristeţeatristețea|mâhnit]] când îi vede pe cei răi şi bogaţi și bogați ca sunt fericiţifericiți, netulburaţinetulburați, [[mândria|mândri]], asupritori şi și semănători ai îndoielii în puterea lui Dumnezeu dar intrarea în [[biserică]] îi dezvăluie lămurit prăpădul ce îi aşteaptă așteaptă <ref>Ps73Ps 73</ref>.Omul rău îşi întrebuinţează câştigul îți întrebuințează câștigul pentru [[păcat]]<ref>Prov10Prov 10.16,17.16,11.26</ref>. Cel ce vrea să se îmbogăţească îmbogățească repede nu rămâne nepedepsit<ref>Prov28Prov 28.20</ref>. Bogăţia câştigată Bogăția câștigată fără efort este cheltuită mai uşor ușor decât cea strânsă în timp<ref>Prov13Prov 13.11,20.21</ref>. Bogăţiile Bogățiile păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit<ref>Prov13Prov 13.22,28.8</ref>. Asupritorii săracilor vor trebui să-şi și dea tainul celor mai bogaţibogați<ref>Prov22Prov 22.16</ref> Unii bogaţi şibogați și-au strâns comori în zilele din urmă, au oprit plata lucrătorilor, au trăit în huzurşi și au ucis pe cel neprihănit.<ref>Iac5Iac 5.1-6</ref>

Iisus îi căinează pe bogaţibogați, căci îşi își iau de pe-aici mângâierea<ref> Mat6Mat 6.2</ref>

BogăţiaBogăția, care este efemeră, ca vulturul care-şi și ia zborul spre ceruri<ref>Prov23Prov 23.4-5; 27.23-27</ref>, este mult inferioară [[înţelepciuneaînțelepciunea|înţelepciuniiînțelepciunii]]<ref>Prov 3.14</ref>, numelui bun<ref>Prov 22.1 </ref> şi și faptului de a fi [[iubirea|iubit]].<ref>Prov 22.1</ref> Căci cel care se încrede în ea va cădea<ref>Prov 11.28</ref>; bogăţia bogăția nu-i va sluji la nimic în ziua mâniei<ref>Prov 11.4</ref> [[Iov]] nu se încrede în bogăţiibogății<ref>Iov 24</ref>.Bogăţia câştigată Bogăția câștigată fără trudă scade<ref>Prov 13.11</ref>, o moştenire moștenire repede câştigată câștigată de la început nu va fi binecuvântată la sfârşitsfârșit<ref>Prov 20.21</ref>, cel ce vrea să se îmbogăţească îmbogățească repede nu va rămâne nepedepsit<ref> Prov 28.20</ref>, averea păcătosului ajunge la cel neprihănit<ref>Prov 13.22, 28.8</ref>, peste zgârcit va veni lipsa.<ref>Prov 28.22</ref>Bogăţia Bogăția este un dar de la [[Dumnezeu]]. [[Isaac]], [[Iov]], [[Solomon]], [[Iezechia]] sunt binecuvântaţi binecuvântați de Dumnezeu şi și ajung foarte bogaţibogați<ref>Fac26Fac 26.12-14, 1Imparati 3.1-14, ?Regi 3.13,10.23; 2 Cronici1Cronici 1.11, 9.22, 1 Reg 2.7,8, 2 Cron 32.23-29, Ps112Ps 112.1-3, Is.61.6</ref> [[apostolul Apostolul Zaheu|Zaheu]], mai marele vameşilorvameșilor, se învredniceşte învrednicește de mântuire, căci [[pocăinţăpocăință|pocăinţapocăința]] să poartă roadă<ref>Lc19Lc 19.1-10</ref> Uneori oamenii bogaţi bogați sunt apropiaţi apropiați de [[credinţacredința|credinţăcredință]]<ref>Mt27Mt 27.57</ref> , lucru rar, căci mai uşor ușor trece o cămilă prin urechile acului decât intră un bogat în [[împărăţia Împărăția lui Dumnezeu|împărăția cerurilor]], astfel încât ,,mulţi „mulți dintre cei dintâi vor fi cei din urmă”.<ref>Prov10Prov 10.15,18.11</ref> Mt19Mt 19.16-30

În pilda bogatului nemilostiv, bogatul ajunge în Locuinţa morţilorLocuința morților, loc de chin şi și [[suferinţasuferința|suferinţăsuferință]]. (Lc16.19-31) O roabă cu duh [[vrăjitoria|pitonicesc]] care aducea mari câştiguri câștiguri stăpânilor ei se luase după [[apostolul Apostolul Pavel|Pavel]] strigând că oamenii aceia (Pavel şi și [[apostolul Apostolul Sila|Sila]]) sunt robii Dumnezeului Celui Prea Înalt şi și că vestesc calea [[mântuireSoteriologie|mântuirii]]. După mai multe zile, Pavel, necăjit, se întoarce şi porunceşte și poruncește duhului acesteia, în Numele lui [[Iisus Hristos]], să iasă din ea şi și roaba este părăsită de duh spre disperarea stăpânilor ei. Aceştia Aceștia îi iau pe Pavel şi și Sila, îi târăsc înaintea fruntaşilor şi fruntașilor și îi dau pe mâna dregătorilor, acuzându-i de tulburarea cetăţii şi cetății și de vestirea unor obiceiuri noi. Apostolii Pavel şi și Sila sunt biciuiţi şi întemniţaţibiciuiți și întemnițați. (Fapte16Fapte 16,16-24) Domnitorii filistenilor, aflați în urmărirea lui [[Samson]] (judecător în [[Israel]] timp de 20 de ani) îi promit [[Dalila|Dalilei]] o mie o sută sicli de argint dacă va afla de la el sursa puterii sale obișnuite. După ce o minte de trei ori și filistenii eșuează în a-l prinde, fiindcă ea îl necăjea și-l chinuia în fiecare zi cu stăruințele ei, sufletul i s-a umplut de o neliniște de moarte, și-a deschis toată inima față de ea, și i-a zis că toată puterea lui îi stă în păr. Filistenii l-au prins, i-au scos ochii; l-au pogorât la Gaza, și l-au legat cu niște lanțuri de aramă și îl țineau în temniță. Dar părul capului lui a început iarăși să crească, după ce fusese ras. Domnitorii filistenilor s-au strâns [[închinarea la dumnezei străini|să aducă o mare jertfă dumnezeului lor]] și ca să se [[bucuria|veselească]], mulțumind dumnezeului lor că l-au prins pe Samson și poporul făcea la fel. Și au scos pe Samson din temniță și l-au obligat să joace. Pretextând că vrea să se rezeme pe stâlpii casei, Samson i-a cerut tânărului care-l ținea să-l lase de mână și, [[Rugăciunea|rugându-se]] Domnului să-i permită să se răzbune pe filisteni pentru pierderea ochilor, a dărâmat stâlpii pe care se rezema casa, ucigând astfel cei aproape trei mii de oameni care erau în casă și pe acoperișul ei. (Jud, cap16). Unii bogați nu se dau în lături de la [[uciderea]] [[sărăcia|săracilor]] în goana lor pentru avere. (Iac 5:1-6)

[[Avraam]], fiind binecuvântat de Dumnezeu, ajunsese ,,''foarte bogat în vite, în argint şi aur”și aur''.(Fac13Fac 13.2).  [[Lot]] avea şi și el averi foarte mari . (Fac13Fac 13.5-6).  [[Isaac]], fiul lui Avraam, binecuvântat şi și el, a ajuns foarte bogat. (Fac26Fac 26.12-13).  [[Iacov]], fiul lui Isaac, s-a îmbogăţitîmbogățit, având multe turme, robi şi și roabe, cămile şi și măgari . (Fac30Fac 30.43).  [[Iov]] avea ,,şapte ''șapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de măgăriţe şi măgărițe și un foarte mare număr de slujitori. Şi Și omul acesta era cel mai cu vază dintre toţi toți locuitorii Răsăritului”Răsăritului'' (Iov1Iov 1.3). Credinţa Credința lui Iov a rămas neclintită chiar şi și după ce a pierdut toate bogăţiile şi bogățiile și pe cei şapte șapte fii şi și cele trei fete pe care le avea spunând:"''Gol am ieşit ieșit din pântecele mamei mele şi și gol mă voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat!" '' (Iov1Iov 1.21) [[Solomon]] este cel care, cerând de la Dumnezeu înţelepciune înțelepciune pentru a-şi și conduce poporul, primeşte primește ''o „o minte înţeleaptă şi pricepută” înțeleaptă și pricepută'' cum n-a avut nimeni înainte de el, şi și cum nu va avea nimeni după el (3Regi 3.10-12) , cunoştinţe cunoștințe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei şi și botanicii (3Regi43Regi 4.29) şi și care, pe deasupra, mai primeşte bogăţii şi primește bogății și slavă, aşa așa încât în timpul vieţii vieții lui nu va mai fi niciun împărat ca el. (3Regi33Regi 3.13). [[Dumnezeu]] apreciază că acesta n-a cerut pentru el nici viaţă viață lungă, nici bogăţiibogății, nici moartea vrăjmaşilorvrăjmașilor.(3Regi33Regi 3.11)  [[Iezechia]] ,,''a avut bogăţie şi bogăție și mărire foarte mare; şi şiși și-a făcut vistierii de păstrat argint, aur, pietre scumpe, aromate, scuturi şi și tot felul de vase preţioase. /prețioase. A făcut de asemenea şi și hambare pentru roade: grâu, vin şi și untdelemn; aşezări şi așezări și iesle pentru tot felul de vite şi și staule pentru turme./ ŞiȘi-a zidit şi cetăţi şi și cetăți și a avut o mulţime mulțime de vite mari şi și de vite mărunte, pentru că Dumnezeu îi dăduse lui foarte multă avere.”'' (2Cron322Cron 32.27-29).  [[apostolul Apostolul Zaheu|Zaheu]], mai marele vameşilorvameșilor, [[pocăinţăpocăință|se pocăieştepocăiește]] , [[mila|dăruind jumătate din averea sa]] săracilor şi și întorcând împătrit celor pe care îi [[nedreptatea|nedreptăţisenedreptățise]], aducând astfel [[mântuireaSoteriologie|mântuire]] lui şi și întregii sale case . (Lc19Lc 19.1-10) [[Iosif din Arimateea]] era un om bogat, ucenic al lui [[Iisus]] (Mt 27.57), dar pe ascuns, de frica iudeilor(Ioan.19.38), sfetnic de vază al Soborului, care şi și el aştepta aștepta [[împărăţia împărăția lui Dumnezeu]](Mc15Mc 15.43). El s-a dus la Pilat şi și a cerut trupul lui Iisus şi și l-a primit în dar . (Mc15Mc 15.45). Iosif a luat trupul şiși, împreună cu [[Dreptul Nicodim|Nicodim]] care adusese o amestecătură de aproape o sută de litri de smirnă şi și de aloe(Ioan.19.39) l-a înfăşurat înfășurat într-o pânză curată de în, cumpărată de el, l-a uns cu miresme, după obiceiul evreilor, şi și l -a pus într-un mormânt nou al lui însuşiînsuși, pe care -l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa ușa mormântului, şi și a plecat.(Mt 27.57-60, Mc15Mc 15.42-47, Ioan.19.38-42) [[Dreptul Nicodim|Nicodim]] era un om bogat din moment ce a adus amestecătura de aproape o sută de litri de smirnă şi și de aloe . (Ioan 19.39). El era [[farisei|fariseu]], fruntaş fruntaș al iudeilor, ,,învăţător ''învățător al lui Israel”Israel''(Ioan3Ioan 3.10)este acela care este iniţiat inițiat de [[IisusHristos]] în taina [[botez]]ului . (Ioan3Ioan 3.1-21) El este acela care se opune judecaţii judecații răutăcioase şi și premature făcută de farisei chiar înainte de judecata propriu-zisă (Ioan7Ioan 7.45-49), punând întrebarea retorică:,,''Legea noastră osândeşte osândește ea pe un om înainte ca să-l asculte şi și să ştie știe ce face?`` '' (Ioan7Ioan 7.51)  Femeia care avea o scurgere de sânge de 12 ani și-și cheltuise toată averea pentru vindecare se vindecă atingându-se de poala lui Iisus, care îi spune că credința sa a mântuit-o. (Lc 8.44) O femeie bogată i-a făcut lui [[Elisei]], pe care-l recunoștea ca pe un om sfânt, o cameră sus la ea pentru a rămâne acolo când va dori. În semn de recunoștință, Elisei, la sfatul lui Ghehazi, slujitorul lui, care-i spusese că ea nu are copil iar bărbatul ei e [[vârstele omului|bătrân]], îi spune că peste un an va ține în brațe un fiu și prorocia se împlinește. (4Regi 4.8-17) ==Inconvenientele bogăției==Bogăția este adesea o pricină de [[invidia|pizmă]] și [[blestem]]e (6). Fiind binecuvântat de [[Dumnezeu]], [[Isaac]] a ajuns foarte bogat, motiv pentru care a început să fie [[invidia|pizmuit]] de filisteni, care au astupat fântânile pe care săpaseră robii tatălui său, Avraam iar Abimelec i-a cerut să plece. [[Înțelepciunea|Înțeleptul]] [[Solomon]] ne interzice să blestemăm pe împărat sau pe cei bogați (puternici)(Eccl10.20). Cel lacom stârnește [[cearta|certuri]](Prov 28.25), își tulbură casa (Prov 15.27) iar bogăția aduce după sine ceartă (Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă! - Prov 17.1), tulburare (Mai bine puțin, cu frică de Domnul, decât o mare bogăție, cu tulburare! - Prov 15.16) sau chiar [[uciderea|ură]] (Mai bine un prânz de verdețuri, și dragoste, decât un bou îngrășat, și ură - Prov 15.17) Averea mare se strânge uneori pe căi [[nedreptatea|sucite]], (Mai mult prețuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decât bogatul care umblă pe căi sucite - Prov 28.6) cu strâmbătate (Mai bine puțin, cu dreptate, decât mari venituri, cu strâmbătate. Prov 16.8, Ier 17.11), nelegiuiri , vicleșug și [[nepăsarea|indiferență]] (Ier 5.27) sau [[minciuna|minciună]] (Comorile câștigate cu o limbă mincinoasă sunt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte - Prov 21.6). În plus, cel rău își întrebuințează venitul pentru [[păcat]]. (Prov 10.16) În timp ce ''un om credincios este năpădit de binecuvântări'', cel ce vrea să se îmbogățească repede nu rămâne nepedepsit. (Prov 28.20)

Femeia ==Surprizele bogăției==Bogăția va ajunge la cineva despre care avea nu se știe dacă va fi [[înțelepciunea|înțelept]] sau [[nesăbuința|nesăbuit]]<ref>Ecl 2.18-19, Ps 39.5-6, 49.11, 17.14</ref>, dar care nu s-a ostenit deloc pentru ea.<ref>Ecl 2.20-2</ref> Soarta bogatului singur este dramatică.<ref>Ecl 4.7-12</ref> Uneori avuțiile sunt păstrate spre nefericirea stăpânilor lor. <ref>Ecl5.12-13</ref> Alteori o întâmplare nenorocită poate zădărnici o scurgere de sânge trudă de -o viață.<ref>Ecl5.12 ani şi-şi cheltuise toată averea pentru vindecare 20</ref> Alteori Dumnezeu îi dă omului tot ce-i dorește sufletul (avere, slavă) dar nu-l lasă să se vindecă atingându-bucure de ele căci sufletul său nu se satură de poala lui Iisusbunătățile agonisite, care îi spune că credinţa sa a mântuitpoftele sale rămânând neîmplinite. <ref>Ecl 6.1-o12</ref> Când se înmulțesc bunătățile se înmulțesc și căpușele. (Lc8<ref>Ec l5.44)11</ref>

O femeie bogată i==Sfaturi pentru bogați==Bogații au datoria să nu se [[mândria|semețească]], și să nu-și pună [[nădejdea]] în bogăția cea nestatornică, ci în Dumnezeul cel viu, să facă fapte bune, să fie [[mila|darnici]] și cu inima largă, îmbogățindu-se în fapte bune, ca bună temelie pentru [[viața veșnică]]. (1Tim 6.17-19) Căci omul are uneori înclinația de a se încrede în bogățiile lui cele mari și a făcut se bizui pe răutatea lui . (Ps 52.7).[[Înțelepciunea|Înțeleptul]] [[EliseiSolomon]]ne spune să nu ne chinuim să ne îmbogățim și să nu se punem priceperea în aceasta căci bogăția este efemeră, își face aripi și, ca vulturul, pe careîși ia zborul spre ceruri. (Prov 23.4-l recunoştea ca 5)Psalmistul arată că potrivnicii lui se încred în avuțiile lor, se fălesc cu bogăția lor cea mare, dar nu pot să se răscumpere unul pe un om sfântaltul, o cameră sus la ea pentru a rămâne acolo când va dorinici să dea lui Dumnezeu prețul răscumpărării. (Ps 49. 6-7)În semn de recunoştinţăaltă parte psalmistul le spune bogaților să nu se încreadă în asuprire, Eliseinici să-și pună [[nădejdea]] zadarnică în [[furt|răpire]], la sfatul adăugând că atunci când cresc bogățiile omul nu trebuie să-și lipească inima de ele. (Ps 62.10)Proorocul [[Ieremia]] ne spune că nu e bine ca înțeleptul să se laude cu înțelepciunea lui Ghehazi, slujitorul nici cel tare cu tăria lui, nici cel bogat cu bogăția lui. Cel care-i spusese se laudă să se laude că ea nu are copil iar bărbatul ei e pricepere și că îl cunoaște pe Dumnezeu, că știe că El este cel care face [[vârstele omuluimila|bătrânmilă]], îi spune că peste un an va ţine judecată și [[dreptatea|dreptate]] pe pământ căci în acestea găsește plăcere Dumnezeu. (Ier 9.23)[[Apostolul Iacov]] le recomandă bogaților să se laude cu [[smerenia]] lor căci ei se vor veșteji în braţe un fiu şi prorocia umbletele lor precum floarea ierbii: iarba se împlineşte usucă de la soare, floarea ei cade jos și astfel frumusețea înfățișării ei piere (4Regi4Iac 1.89-1711). Bogații să ia exemplu de la [[Iov]] care nu și-a pus încrederea în aur și nu s-a [[mândria|îngâmfat]] de mărimea averilor sale. (Iov 31.24-25)

==Inconvenientele bogăţiei==Bogăţia este adesea o pricină de [[invidia|pizmă]] şi [[blestem]]e (6). Fiind binecuvântat de [[Dumnezeu]], [[Isaac]] a ajuns foarte bogat, motiv pentru care a început să fie [[invidia|pizmuit]] de filisteni, care au astupat fântânile pe care săpaseră robii tatălui său, Avraam iar Abimelec i-a cerut să plece. [[Înţelepciunea|Înţeleptul]] [[Solomon]] ne interzice să blestemăm pe împărat sau pe cei bogaţi (puternici)(Eccl10.20). Cel lacom stârneşte [[cearta|certuri]](Prov 28.25), îşi tulbură casa (Prov15.27) iar bogăţia aduce după sine ceartă (Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -Prov.17.1), tulburare (Mai bine puţin, cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie, cu tulburare! -Prov15.16) sau chiar [[uciderea|ură]] (Mai bine un prânz de verdeţuri, şi dragoste, decît un bou îngrăşat, şi ură-Prov15.17) Averea mare se strânge uneori pe căi [[nedreptatea|sucite]], (Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decât bogatul care umblă pe căi sucite-Prov.28.6) cu strâmbătate (Mai bine puţin, cu dreptate, decât mari venituri, cu strâmbătate. Prov16.8, Ier 17.11), nelegiuiri , vicleşug şi [[nepăsarea|indiferenţă]] (Ier 5.27) sau [[minciuna|minciună]] (Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte- Prov 21.6). În plus, cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru [[păcat]].(Prov10.16) În timp ce ,,un om credincios este năpădit de binecuvântări, cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămâne nepedepsit. (Prov28.20)==Surprizele bogăţiei==Bogăţia va ajunge la cineva despre care nu se ştie dacă va fi [[înţelepciunea|înţelept]] sau [[nesăbuinţa|nesăbuit]]<ref>Ecl 2.18-19, Ps 39.5-6, 49.11, 17.14</ref>, dar care nu s-a ostenit deloc pentru ea.<ref>Ecl 2.20-2</ref> Soarta bogatului singur este dramatică.<ref>Ecl 4.7-12</ref> Uneori avuţiile sunt păstrate spre nefericirea stăpânilor lor. <ref>Ecl5.12-13</ref> Alteori o întâmplare nenorocită poate zădărnici o trudă de-o viaţă.<ref>Ecl5.12-20</ref> Alteori [[Dumnezeu]] îi dă omului tot ce-i doreşte sufletul (avere, slavă) dar nu-l lasă să se bucure de ele căci sufletul său nu se satură de bunătăţile agonisite, poftele sale rămânând neîmplinite. <ref>Ecl 6.1-12</ref> Când se înmulţesc bunătăţile se înmulţesc şi căpuşele.<ref>Ecl5.11</ref>==Sfaturi pentru bogaţi==Bogaţii au datoria să nu se [[mândria|semeţească]], şi să nu-şi pună [[nădejdea]] în bogăţia cea nestatornică, ci în [[Dumnezeu]]l cel viu, să facă fapte bune, să fie [[mila|darnici]] şi cu inima largă, îmbogăţindu-se în fapte bune, ca bună temelie pentru [[viaţa veşnică]] (1Tim 6.17-19). Căci omul are uneori înclinaţia de a se încrede în bogăţiile lui cele mari şi a se bizui pe răutatea lui. (Ps52.7).[[Înţelepciunea|Înţeleptul]] [[Solomon]] ne spune să nu ne chinuim să ne îmbogăţim şi să nu se punem priceperea în aceasta căci bogăţia este efemeră, îşi face aripi şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri. (Prov.23.4-5).Psalmistul arată că potrivnicii lui se încred în avuţiile lor, se fălesc cu bogăţia lor cea mare, dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării (Ps 49.6-7). În altă parte psalmistul le spune bogaţilor să nu se încreadă în asuprire, nici să-şi pună [[nădejdea]] zadarnică în [[furt|răpire]], adăugând că atunci când cresc bogăţiile omul nu trebuie să-şi lipească inima de ele. (Ps.62.10).Proorocul [[Ieremia]] ne spune că nu e bine ca înţeleptul să se laude cu înţelepciunea lui, nici cel tare cu tăria lui, nici cel bogat cu bogăţia lui. Cel care se laudă să se laude că are pricepere şi că îl cunoaşte pe [[Dumnezeu]], că ştie că El este cel care face [[mila|milă]], judecată şi [[dreptatea|dreptate]] pe pământ căci în acestea găseşte plăcere Dumnezeu. (Ier 9.23). [[Apostolul Iacov]] le recomandă bogaţilor să se laude cu [[smerenia]] lor căci ei se vor veşteji în umbletele lor precum floarea ierbii: iarba se usucă de la soare, floarea ei cade jos şi astfel frumuseţea înfăţişării ei piere (Iac 1.9-11). Bogaţii să ia exemplu de la [[Iov]] care nu şi-a pus încrederea în aur şi nu s-a [[mândria|îngâmfat]] de mărimea averilor sale (Iov 31.24-25)==În ziua JudecăţiiJudecății==În ziua [[Judecată|JudecăţiiJudecății]], bogăţia bogăția este inutilă, iar bogăţia bogăția nedreaptă stă împotriva noastră.<ref>Prov 10.2, 11.4, 11.28, Ier 17.11</ref>. Cei nelegiuiţi nelegiuiți se încred în avuţiile avuțiile lor, şi și se [[mândria|fălesc]] cu bogăţia bogăția lor cea mare, dar nu pot să-şi și răscumpere [[suflet]]ul, ci mor deopotrivă cu ceilalţiceilalți, iar bogăţiile bogățiile lor nu îi urmează în mormânt.<ref>Ps 49.16,17, Prov.11.28 17, Apoc.3.15-18</ref> Bogăţiile pământeşti Bogățiile pământești nu sunt veşniceveșnice.<ref>Prov.27.23-27, Is10.1-3, Is.55.1-7, Is.5.17</ref>

*Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, BucureştiBucurești, 2001, ISBN 973-9332-86-2

*Mitropolia Moldovei şi și Bucovinei- Concordanţă Concordanță biblică tematică, ediţie ediție revăzută şi și completată de Vasile Dogaru şi și Neculai Dorneanu după lucrarea ,,''Călăuza predicatorului '' de Constantin Chiricescu şi și Constantin Nazarie, Editura Mitropoliei şi Moldovei și Bucovinei, IaşiIași, 2000, ISBN 973-9272-58-4

*''[http://teologie.md/index.files/doc/Catehism.pdf Învăţătura Învățătura de credinţă credință ortodoxă]'', IBMBOR, BucureştiBucurești, 1996.

==A se vedea şiși==

[[Iubirea de arginţiarginți]]