896 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
==Viaţa şi activitatea==
S-a născut la Giugiu pe [[28 noiembrie]] 1958. A făcut studii de filologie şi jurnalistică. Având o sănătate delicată, a căutat rezolvare în Ortodoxie. Lirica religioasă cu tonalităţi [[Mesianism|mesianice]] şi [[profet]]ice în poezii precum: "''Eleison me ton amartalon"'', "''Prunc din Fecioara sfântă"'', "''[[Cuvios]]ului"'', "''Vis şi [[înger]]"'', "''[[Iisus]] pe [[cruce]]"'', "''[[Rugăciunea|Rugăciune]] ucisă prin nerostire"'', "''[[Crezul]] meu pentru [[veşnicie]]"'', "''Frumoasa mea veşnicie"'', "''Haideţi să mai credem în [[Iisus Hristos]]!"'', "''[[Sfintele Paşti|Înviere]] la [[Sfânta Liturghie|Dumnezeiasca Liturghie]] Bizantină"'', "''Ascultă cum cânta [[Biserica Ortodoxă|Biserica]] vie"'', "''Mai cred copiii noştri într-o [[minune]]?"'', "''Stihuitorii lui Hristos"'', "''A fi creştin"'', "''La loc cu verdeaţă"'', "''De când Domnul e cu mine"'', "''[[Lumină lină]]"'', "''Rugăciune pentru stricarea lucrării diavoleşti"'', "''Dulcea mea veşnicie"'', "''Sursum corda!"'',"''Crăciun sfânt" '' etc.
Mare admirator al [[Preot]]ului [[Iosif Trifa]] (fără să facă parte din "[[Oastea Domnului]]"), admirator şi discipol al Preotului Prof. Dr. [[Constantin Galeriu]] şi [[Ierodiacon]]ului [[Visarion Iugulescu]]. Admirator al poeţilor Lucian Blaga, Costache Ioanid, [[Traian Dorz]]. Admirator şi [[ucenic|discipol]] al poetului Ioan Alexandru.
A publicat în: "Convorbiri literare", "Ziua de Giurgiu" (revistă editată de autor), "''Azi"''," ''Dimineaţa"'',"Dreptartea"''Dreptatea'', "''Tineretul liber"'', "''Timp liber"'', "''Vestitorul '' ''Ortodoxiei"'', "Revista Ortodoxă Sfântul Andrei", "Creştinul Azi", "Oastea Domnului". Volum online: "Dulcea mea veşnicie" (Poeme creştine).
Multe poezii au fost preluate şi de alte confesiuni creştine, având o circulaţie orală.
''"L-am cunoscut pe ierodiaconul Visarion Iugulescu.Acest om harismatic,coborâtor parcă din [[Pateric]] chiar în inima Bucureştiului,m-a cucerit,aşa cum i-a cucerit pe mulţi.Părea icoana vie a unei vieţi de nevoinţă şi jerfă.Purta chipul marilor barbaţi sfintiţi de iubirea de ţară si Ortodoxie.L-am cunoscut,aşadar,încă din anii grei ai terorii comuniste.Polarizase in jurul lui,nu ştiu prin ce miracol,o generaţie de tineri.Fusese pentru ei lumina de [[candelă]] trimisă de Dumnezeu în acele vremuri pentru ca un neam să nu se ratăcească în noaptea care se lăsase.Era mentorul unei generatii...Voia ca această mâna de tineri să fie nucleul redeşteptarii României...de aceea îi cerceta cu atâta osârdie şi dragoste..."''
În numărul 8,din mai 1996,insereaza articolul :"''Sus să avem inimile''/Dialog cu preotul prof. dr. Constantin Galeriu".Articolul fusese realizat în anul 1990 şi inserat atunci într-o publicaţie locală.
''"Părintele,pe lânga faptul că este un cucernic slujitor al altarului,mai este şi un "modest"-mărturiseşte Sfinţia sa,eminent-spunem noi,teolog.Pentru curajul pe care l-a avut mărturisind pe faţă adevărul a suferit persecuţii şi a avut parte de temniţă grea.''''"Dar -îşi aminteşte Sfinţia sa- trupul era întemniţat,iar înauntrul nostru eram liberi,pe când ei erau liberi în exterior,iar înlauntru erau întemniţaţi:noi puteam mărturisi adevărul,pe când ei nu..."''
