'''Daniel''' a fost unul din cei mari patru prooroci ai [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] (alături de [[Isaia]], [[Ieremia]] şi și [[Iezechia]]). ŞiȘi-a desfășurat activitatea la curţile curțile regilor Nabucudonosor<ref>Dan1.6</ref>, sporadic la BelşaţarBelșațar<ref>Dan5.12</ref>, apoi la împăraţii împărații persani Darius <ref>Dan6.2</ref> şi și Cirus<ref>Dan10.1</ref>. Fiindcă „[[Dumnezeu]] a făcut pe Daniel priceput în toate vedeniile şi și toate visele”<ref>Dan 1.17</ref>, el primeşte primește de la Dumnezeu în câteva rânduri tălmăcirile unor vise profetice ale împăraţilor împăraților babilonieni (Nabucudonosor şi Belşaţarși Belșațar) şi și are o serie de viziuni profetice diverse referitoare la evenimente apropiate sau îndepărtate în timp. [[Iisus Hristos|Mântuitorul]] însuşi însuși se referă la o profeţie profeție a proorocului Daniel referitoare la vremurile premergătoare [[Apocalipsa Sf. Ioan Teologul|apocalipsei]].<ref>Mat24.15-Dan 9.27,12.11</ref> [[Biserica Ortodoxă]] îl [[prăznuire|prăznuieşteprăznuiește]] la [[17 decembrie]].

În evreieşte evreiește numele de Daniel înseamnă „judecătorul meu este Dumnezeu” sau „apărătorul meu este Dumnezeu”. <ref>Nicolae Ciudin, pag 202, vezi bibliografia</ref>

==Daniel şi și Nabucudonosor==

===Daniel şi și cei trei prieteni la curtea împăratului===

Dumnezeu a dat în mâinile lui Nabucudonosor pe [[Ioiachim]], împăratul lui Iuda în anul al treilea al domniei sale şi și împăratul babilonian a dat poruncă să-i fie aduşi aduși ,,vreo cîţiva cîțiva din copiii lui Israel de neam împărătesc şi și de viţă viță boierească, nişte niște tineri fără vreun cusur trupesc, frumoşi frumoși la chip, înzestraţi înzestrați cu [[înţelepciuneaînțelepciunea|înţelepciuneînțelepciune]] în orice ramură a ştiinţeiștiinței, cu minte ageră şi și pricepere, în stare să slujească în casa împăratului, şi și pe care să -i înveţe învețe scrierea şi și limba Haldeilor./ Printre ei erau, dintre copiii lui Iuda: Daniel, Hanania, Mişael şi Mișael și Azaria./Căpetenia famenilor dregători le-a pus însă alte nume, şi și anume: lui Daniel i-a pus numele BeltşaţarBeltșațar, lui Hanania Şadrac, lui Mişael MeşacMișael Meșac, şi și lui Azaria Abed-Nego.

Daniel s-a hotărât să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului şi și cu vinul acestuia şi și a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu-l silească să se spurce. Acesta i-a spus că îi e frică de împărat căci dacă acesta îi va găsi cu feţele fețele mai triste decât ale celorlalţi celorlalți tineri, el îşi își va pune capul în primejdie. Daniel i-a spus îngrijitorului care avea grijă de el şi ceilalţi și ceilalți trei tineri să-i lase zece zile să mănânce numai zarzavaturi şi și apă, să-i compare cu ceilalţi ceilalți tineri şi și să facă ce va crede. Acesta e de acord şi și după zece zile aceştia aceștia erau mai bine la faţă şi față și mai graşi grași decât toţi toți tinerii care mâncau din bucatele împăratului. La vremea sorocită de împărat, Daniel şi și cei trei sunt chemaţi chemați de împărat, care vede că nu este nimeni ca ei dintre tinerii din Israel şi și sunt primiţi primiți în slujba împăratului. Iar în toate lucrurile care cereau înţelepciune şi înțelepciune și pricepere, şi și despre care îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici decât toţi toți vrăjitorii şi și cititorii în stele, care erau în toată împărăţia împărăția lui. (Daniel, cap 1)

Nabucadneţar Nabucadnețar are un [[vis]] pe care-l tulbură şi și pe care nu şiși-l aminteşteamintește. Le cere [[vrăjitoria|vrăjitorilor]] de la palat să-i spună visul şi și să i-l tâlcuiască că altfel vor fi omorâţi şi omorâți și casele lor prefăcute într-un morman de murdării. Aceştia Aceștia spun că acest lucru niciun muritor nu poate face şi și că de aceea nu s-a cerut niciodată de la vreun vrăjitor aşa așa ceva de către niciun împărat, oricât de mare şi și puternic ar fi fost. Înţelepţii Înțelepții începuseră să fie omorâţiomorâți, urmau Daniel şi și prietenii lui. Auzind porunca împăratului, Daniel cere împăratului să-i dea vreme ca să dea împăratului tâlcuirea. Apoi Daniel s-a dus în casa lui, le-a povestit [[prietenia|prietenilor]] săi cum stau lucrurile şi și i-a rugat să ceară îndurarea Dumnezeului cerurilor pentru această taină pentru ca să nu piară ei patru împreună cu toţi înţelepţii toți înțelepții Babilonului. Taina împăratului i se descoperă într-o vedenie în timpul nopţii şi nopții și Daniel binecuvântează pe Dumnezeul cerurilor. În esenţă esență era vorba de succesiunea unor domnii până la venirea domniei lui [[Iisus Hristos|Hristos]]. http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=2

,,46Atunci împăratul Nebucadneţar Nebucadnețar a căzut cu faţa fața la pămînt şi și s'a închinat înaintea lui Daniel, şi și a poruncit să i se aducă jertfe de mâncare şi și miresme.

47Împăratul a vorbit lui Daniel şi și a zis: ,,Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi și Domnul împăraţilorîmpăraților, şi și El descopere tainele, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta!``

48Apoi împăratul a înălţat înălțat pe Daniel, şi și i -a dat daruri multe şi și bogate; i -a dat stăpânire peste tot ţinutul ținutul Babilonului, şi și l -a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înţelepţilor înțelepților Babilonului.

49Daniel a rugat pe împărat să dea grija trebilor ţinutului ținutului Babilonului în mâna lui Şadrac, Meşac şi Meșac și Abed-Nego. Daniel însă a rămas la curtea împăratului.(Daniel, cap 2)

===Al doilea vis şi experienţa și experiența lui Nabucudonosor===

Altădată, pe când trăia liniştit şi liniștit și fericit, Nabucadneţar Nabucadnețar mai are un vis, care-l umple de groază. Daniel, aflat la curtea lui i-l tâlcuieştetâlcuiește, potrivit descoperirii lui Dumnezeu pe care o are: este vorba de ceea ce se întâmplă cu un copac care-l simbolizează pe însuşi însuși împăratul şi și ceea ce urma să se petreacă cu el în următorii şapte șapte ani. http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=4 Daniel îl îndeamnă să se [[pocăinţăpocăință|pocăiască]] pentru a nu împlini toate acestea:,, Pune capăt păcatelor tale, şi trăieşte și trăiește în neprihănire, rupe -o cu nelegiuirile tale, şi și ai milă de cei nenorociţinenorociți, şi și poate că ţi ți se va prelungi fericirea! “. Dar Nabucadneţar Nabucadnețar nu-l ascultă şiși, peste un an, când se plimba pe acoperişul acoperișul casei sale, are un moment de [[mândria|trufie]] în care îşi își arogă toate meritele pentru puterea şi și strălucirea de care se bucură. Atunci se aude un glas din cer care-l anunţă anunță că proorocia se va împlini. El a fost îndepărtat de pe tron şi și a fost despuiat de slava lui: a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s-a făcut ca a fiarelor, a locuit la un loc cu măgarii sălbatici, i s-a dat să mănânce iarbă ca la boi, trupul i-a fost udat de roua cerului, i-a crescut părul ca penele vulturului şi și i-au crescut unghiile ca ghearele păsărilor; şapte șapte vremi au trecut peste el, până când a recunoscut că Dumnezeu este cel care trăieşte şi trăiește și are stăpânire veşnică veșnică peste oastea cerurilor şi împărăţia și împărăția oamenilor şi și o dă pe aceasta cui vrea; şi și atunci a fost reaşezat reașezat în scaunul de domnie şi și puterea sa a crescut. Nebucadneţar Nebucadnețar îl laudă şiși-l slăveşte slăvește pe împăratul cerurilor, recunoscând că El poate să [[smerenia|smerească]] pe cel ce umblă cu [[mândria|mândrie]] (Dan4.1-37, 5.18-21)

==Daniel şi Belşaţarși Belșațar==

Belşaţar Belșațar era coregent cu Nabonide, care fuge în Borsipa şiși-l lasă pe Belşaţar Belșațar să apere Babilonul de regele Persiei, Cirus <ref>Nicolae Prelipcean, pag 219</ref>

1Împăratul Belşaţar Belșațar a făcut un mare ospăţ ospăț celor o mie de mai mari ai lui, şi și a băut vin înaintea lor.

2Şi în cheful vinului, a poruncit să aducă vasele de aur şi și de argint, pe cari le luase tatăl său Nebucadneţar Nebucadnețar din Templul dela Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul şi și mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele și țiitoarele lui.

3Au adus îndată vasele de aur, cari fuseseră luate din Templu, din casa lui Dumnezeu din Ierusalim, şi și au băut din ele împăratul şi și mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele și țiitoarele lui.

4Au băut vin, şi și au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă şi și de fer, de lemn şi și de piatră.

5În clipa aceea, s'au arătat degetele unei mîni de om, şi și au scris, în faţa sfeşniculuifața sfeșnicului, pe tencuiala

6Atunci împăratul a îngălbenit, şi și gîndurile atît l-au tulburat că i s'au desfăcut încheieturile şoldurilorșoldurilor, şi și genunchii i s'au izbit unul de altul.

7Împăratul a strigat în gura mare să i se aducă cetitorii în stele, Haldeii şi și ghicitorii. Apoi împăratul a luat cuvîntul şi și a zis înţelepţilor înțelepților Babilonului: ,,Oricine va putea citi scrisoarea aceasta şi și mi -o va tîlcui, va fi îmbrăcat cu purpură, va purta un lănţişor lănțișor de aur la gît, şi și va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţieiîmpărăției.``

8Toţi înţelepţii 8Toți înțelepții împăratului au intrat, dar n'au putut nici să citească scrisoarea şi și nici s'o tîlcuiască împăratului.

9Din pricina aceasta împăratul Belşaţar Belșațar s'a spăimîntat foarte tare, faţa fața i s'a îngălbenit şi și mai marii lui au rămas încremeniţiîncremeniți.(Daniel 5.1-9)

Împărăteasa îi spune împăratului de Daniel, evocând faptul că acesta a dat tâlcuirea viselor lui Nabucadneţar şi Nabucadnețar și de aceea a fost pus mai mare peste toţi toți vrăjitorii împăratului. Este chemat Daniel căruia Belşaţar Belșațar îi promite că dacă va da tâlcuirea visului său va fi îmbrăcat în purpură, va purta un lănţişor lănțișor de aur la gât şi și va avea locul al treilea în cârmuirea împărăţieiîmpărăției. Daniel îi spune să-şi ţină și țină darurile şi și să dea altcuiva răsplătirile şi și apoi dă împăratului tâlcuirea. El evocă ceea ce s-a întâmplat cu tatăl lui BeltşaţarBeltșațar, Nabucudonosor, care, deşi deși primise de la Dumnezeu împărăţieîmpărăție, mărire, slavă şi și strălucire şiși-a făcut din acestea merite proprii în mândria sa şi și pentru aceasta a fost pedepsit până când şiși-a dat seama de greşeala greșeala făcută şi și a recunoscut că Dumnezeu stăpâneşte stăpânește peste împărăţia împărăția oamenilor şi și că o dă cui vrea. Daniel adaugă că, deşi deși împăratul Belşaţar ştia Belșațar știa aceste lucruri, nu şiși-a [[smerenia|smerit]] inima, ci inima sa s-a înălţat înălțat împotriva Domnului: vasele din Casa Domnului au fost folosite de el, mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele și țiitoarele lui şi și ei au lăudat pe idolii lor de aur, argint, aramă, fier sau piatră, care, de fapt, nu pot auzi, vedea sau pricepe ceva în loc să slăvească pe Dumnezeu în mâna căruia sunt suflarea sa şi și căile sale. De aceea a trimis Domnul acel cap de mână care a scris acele lucruri

25Iată însă scrierea care a fost scrisă: Numărat, numărat, cîntărit, şi împărţitși împărțit!``

26Şi iată tîlcuirea acestor cuvinte. Numărat, înseamnă că Dumnezeu ţi ți -a numărat zilele domniei, şi și i -a pus capăt.

27Cîntărit, înseamnă că ai fost cîntărit în cumpănă şi și ai fost găsit uşorușor!

28Împărţit28Împărțit, înseamnă că împărăţia împărăția ta va fi împărţităîmpărțită, şi și dată Mezilor şi Perşilorși Perșilor!``

29Îndată, Belşatar Belșatar a dat poruncă, şi și au îmbrăcat pe Daniel cu purpură, i-au pus un lănţişor lănțișor de aur la gît, şi și au dat de ştire știre că va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţieiîmpărăției.

30Dar chiar în noaptea aceea, BelşaţarBelșațar, împăratul Haldeilor, a fost omorît.

31Şi a pus mîna pe împărăţie împărăție Dariu, Medul, care era în vîrstă de şasezeci şi șasezeci și doi de ani.(Daniel, cap 5)

==Daniel şi și Darius==

Dariu a pus peste împărăţie împărăție 120 de dregători care erau conduşi conduși de trei căpetenii, una dintre ele fiind Daniel. Având însă un duh înalt şi și întrecându-i pe dregători şi și căpetenii, împăratul Dariu se gândea să-l pună peste toată împărăţiaîmpărăția. Atunci căpeteniile şi și dregătorii au căutat să afle ceva rău despre Daniel dar nu reuşeaureușeau. Atunci s-au dus la împărat şi și i-au spus să dea o poruncă împărătească că oricine va înălţaînălța, în timp de treizeci de zile, [[rugăciunea|rugăciuni]] către vreun dumnezeu sau către vreun om, afară de împărat, va fi aruncat în groapa cu lei. Dariu este de acord şi și dă această poruncă. Oamenii aceia au dat năvală în casa lui Daniel surprinzându-l cum se ruga către [[Dumnezeu]]. Împăratul s-a mâhnit şi și se gândea cum să-l scape însă respectivii i-au amintit că o poruncă împărătească nu se poate schimba. Împăratul i-a spus lui Daniel,,Dumnezeul tău, căruia necurmat Îi slujeştislujești, să te scape!``, apoi a poruncit să-l arunce în groapa cu lei şi și a sigilat groapa.,,Împăratul s'a întors apoi în palatul său, a petrecut noaptea fără să mănînce, nu i s'a adus nicio ţiitoarețiitoare, şi și n'a putut să doarmă." La revărsatul zorilor împăratul s-a dus în grabă la groapa cu lei şi și a strigat:

,,Daniele, robul Dumnezeului celui viu, a putut Dumnezeul tău, căruia îi slujeşti slujești necurmat, să te scape de lei?``

21Şi Daniel a zis împăratului: ,,Veşnic Veșnic să trăieştitrăiești, împărate!

22Dumnezeul meu a trimes pe îngerul Său şi și a închis gura leilor, care nu mi-au făcut niciun rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Şi nici înaintea ta, împărate, n'am făcut nimic rău!``

23Atunci împăratul s'a bucurat foarte mult, şi și a poruncit să scoată pe Daniel din groapă. Daniel a fost scos din groapă, şi și nu s'a găsit nicio rană pe el, pentru că avusese încredere în Dumnezeul său.

Apoi a poruncit ca cei care l-au pârât să fie aruncaţi aruncați la lei împreună cu familiile lor şi și leii i-au mâncat imediat

25După aceea, împăratul Dariu a scris o scrisoare către toate popoarele, către toate neamurile, către oamenii de toate limbile, cari locuiau în toată împărăţiaîmpărăția: ,,Pacea să vă fie dată din belşugbelșug!

26Poruncesc ca, în toată întinderea împărăţiei împărăției mele, oamenii să se teamă şi și să se înfricoşeze înfricoșeze de Dumnezeul lui Daniel. Căci El este Dumnezeul cel viu, şi și El dăinuieşte dăinuiește vecinic; împărăţia împărăția Lui nu se va nimici niciodată, şi și stăpînirea Lui nu va avea sfîrşitsfîrșit.

27El izbăveşte şi mîntuieşteizbăvește și mîntuiește, El face semne şi și minuni în ceruri şi și pe pămînt. El a izbăvit pe Daniel din ghirele leilor!``

28Daniel a dus -o bine supt domnia lui Dariu şi și sub domnia lui Cir, Persanul.(Daniel , cap 6)

Despre moartea sa nu se ştie știe nimic sigur.<ref>Nicolae Prelipcean, pag 219, vezi bibliografia</ref>

Prin puterea sa primită de la [[Dumnezeu]] de a tălmăci visele profetice şi și de a avea diverse viziuni profetice Daniel a avut rolul de a face cunoscută puterea lui Dumnezeu neamurilor străine (babilonienii, persanii. Pentru acest fapt este numit pe drept cuvânt ,,Profetul popoarelor”.<ref>Nicolae Prelipcean, pag 220</ref> Cuvintele lui Nabucodonosor sau ale lui Dariu sunt elocvente:

34După trecerea vremii sorocite, eu, NebucadneţarNebucadnețar, am ridicat ochii spre cer, şi și mi -a venit iarăş iarăș mintea la loc. Am binecuvîntat pe Cel Prea Înalt, am lăudat şi și slăvit pe Cel ce trăieşte trăiește vecinic, Acela a cărui stăpînire este vecinică, şi și a cărui împărăţie dăinuieşte împărăție dăinuiește din neam în neam.

35Toţi 35Toți locuitorii pămîntului sînt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi și cu locuitorii pămîntului, şi și nimeni nu poate să stea împotriva mîniei Lui, nici să -I zică:,, Ce faci?``

36În vremea aceea, mi -a venit mintea înapoi; slava împărăţiei împărăției mele, măreţia şi măreția și strălucirea mea mi s'au dat înapoi; sfetnicii şi și mai marii mei din nou m'au căutat; am fost pus iarăş iarăș peste împărăţia împărăția mea, şi și puterea mea a crescut.

37Acum, eu, NebucadneţarNebucadnețar, laud, înalţ şi înalț și slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sînt adevărate, toate căile Lui sînt drepte, şi și El poate să smerească pe ceice umblă cu mîndrie!``(Daniel 4.34-37)

25După aceea, împăratul Dariu a scris o scrisoare către toate popoarele, către toate neamurile, către oamenii de toate limbile, cari locuiau în toată împărăţiaîmpărăția: ,,Pacea să vă fie dată din belşugbelșug!

26Poruncesc ca, în toată întinderea împărăţiei împărăției mele, oamenii să se teamă şi și să se înfricoşeze înfricoșeze de Dumnezeul lui Daniel. Căci El este Dumnezeul cel viu, şi și El dăinuieşte dăinuiește vecinic; împărăţia împărăția Lui nu se va nimici niciodată, şi și stăpînirea Lui nu va avea sfîrşitsfîrșit.

27El izbăveşte şi mîntuieşteizbăvește și mîntuiește, El face semne şi și minuni în ceruri şi și pe pămînt. El a izbăvit pe Daniel din ghirele leilor!``(Daniel 5.25-27)

Istoria vieţii vieții lui Daniel o găsim în cartea care-i poartă numele. La Daniel face referire în trei rânduri proorocul [[Iezechiel]] (Ezec14.14,14.20,28.3). În două dintre referiri el arată neprihănirea lui, punându-l alături de alţi alți doi neprihăniţineprihăniți, [[Noe]] şi și [[Iov]] (Ezec14.14,14.20). În cealaltă referire este adusă în discuţie discuție [[înţelepciuneaînțelepciunea]] lui Daniel pe care împăratul Tirului credea că o depăşeşte depășește (Ezec14.14). [[Iisus Hristos]] arată că venirea urăciunii pustiirii de care a vorbit Daniel (Dan 9.27,12.11) este unul din semnele venirii [[Apocalipsa Sf. Ioan Teologul|apocalipsei]] (Matei 24.14, Mc 13.14). [[Cartea întâi a Macabeilor]] spune că ,,Anania, Azaria şi și Misail, crezând, s-au izbăvit de para focului/Daniel intru nevinovăţia nevinovăția sa a scăpat din gura leilor”(1Mac2.59-60)

[[Iosif Flavius]] istoriseşte istorisește că lui Alexandru Macedon, când a intrat în Ierusalim, i s-au arătat profeţiile profețiile lui Daniel despre el, ceea ce l-a făcut să trateze mai [[blândeţeablândețea|blând]] pe evrei <ref>Prelipcean, pag222, Iosif Flaviu- Arheologia XI, 8,5</ref>

La prăznuirea din [[17 decembrie]], împreună cu sfinţii sfinții trei tineri Anania, Azaria şi și Misail:[[Tropar]]ul Sf. Prooroc Daniel şi și al celor trei tineri, [[glas]]ul al 2-lea::Mari sunt faptele credinţeicredinței, că în mijlocul izvorului văpăii, ca într-o apă de odihnă Sfinţii Sfinții trei tineri s-au bucurat, şi și proorocul Daniel păstor leilor ca unor oi s-a arătat. Pentru rugăciunile lor, Hristoase Dumnezeule, miluieştemiluiește-ne pe noi.

:Luminându-se cu Duhul curat, inima ta vas de proorocie prealuminat s-a făcut, pentru că mai înainte ai grăit cele ce erau departe, ca şi și cum ar fi fost acum. Pentru aceasta te rog pe tine, fericite Daniele, mărite, pe Hristos Dumnezeu roagă-L neîncetat pentru noi toţitoți.

'''Condacul''' Sfinţilor Sfinților trei tineri, glasul al 6-lea::Chipul cel zugrăvit de mână nu l-aţi ați cinstit, ci întrarmându-vă cu Fiinţa Ființa cea nescrisă, de trei ori fericiţilorfericiților, în groapa focului v-aţi ați preamărit; şi și în mijlocul văpăii nesuferit stând, pe Dumnezeu L-aţi ați chemat: grăbeştegrăbește, o, Îndurate şi și ca un milostiv aleargă spre ajutorul nostru, că poţi poți toate câte le voieştivoiești.

 #* Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi și Noului Testament cu trimiteri, traducere Dumitru Cornilescu, ISBN 0 564 01708 6#* Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, BucureştiBucurești, 2001, ISBN 973-9332-86-2#* Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag 175-185, Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ISBN 973-9332-59-5, BucureştiBucurești, 2002#* Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârnă, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, 195-202, manual pentru Facultăţile Facultățile Teologice, Editura RenaştereaRenașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4