14.992 de modificări
Modificări
m
→Viața
==Viața==
Sfântul Ilarion s-a născut în anul 291 în satul palestinian Tavata (Tabatha). Trimis în [[Alexandria]] la studii, s-a familiarizat cu credința ortodoxă și s-a [[botez]]at acolo. După ce a auzit despre viețuirea asemenea [[înger]]ilor a Sfântului [[Antonie cel Mare]] (prăznuit în [[17 ianuarie]]), Ilarion a plecat să-l întâlnească și să învețe de la el cele plăcute lui Dumnezeu. Însă curând s-a întors acasă pentru moartea părinților săi și, împărțind tot ce i-a rămas săracilor, Ilarion s-a dus în deșertul din vecinătatea orașului Maium (Maiuma). L-a vizitat însă pe avva Antonie de mai multe ori, una din aceste întâlniri fiind relatată de o apoftegmă din ''[[Patericul egiptean]]'':
:''A mers avva Ilarion din Palestina, la munte, către avva Antonie. Şi Și i-a zis lui avva Antonie <ref>Avva Antonie cel Mare s-a instalat în "deșertul adânc", pe muntele Kolzim (sau Kolzum / Qolzum, în Egipt, nu departe de malul Mării Roșii), în anul 312, și trăit acolo până la moartea sa, în 356.</ref>: "Bine ai venit, luceafărule cel ce răsari dimineața!" Și i-a zis avva Ilarion: "Pace ție, stâlpule de lumină care luminezi lumea!". <ref>''Patericul egiptean'', Pentru Avva Ilarion, 1.</ref>
În deșert, [[călugăr]]ul s-a luptat mult cu gândurile necurate, cu risipirea minții, cu patimile trupului, dar pe toate le-a învins cu munca fizică grea, post și rugăciune neîncetată. Diavolul vrăjmaș vroia să-l sperie pe Ilarion cu închipuiri și năluciri. Astfel, în timpul rugăciunii el auzea copii plângând, femei tânguindu-se, lei răgind și alte dobitoace făcând gălăgie. Sfântul a înțeles meșteșugirile diavolului care căuta să-l izgonească din pustie dar rugăciunea puternică l-a ajutat să depășească frica. Odată, niște hoți l-au atacat pe Ilarion și numai cu puterea cuvântului sfântul i-a îndreptat de la viața păcătoasă pe care o duceau.
