14.992 de modificări
Modificări
m
Uşile Ușile sunt deschise şi credincioşi și credincioși intră în [[biserică]]. Biserica este luminată şi și împodobită cu flori. Este mirele ceresc şi și simbolul mormântului gol. Preoţii Preoții au veşminte veșminte albe, [[simbol]]ul hainelor strălucitoare ale învierii de obşteobște. [[Icoana Sfintelor PaştiPaști]], este aşezată așezată în mijlocul bisericii, acolo unde mai înainte a fost epitaful. Îl arată pe Hristos spărgând porţile porțile iadului şi și eliberându-i pe [[Adam şi și Eva]] din robia morţiimorții. Preoţii Preoții spun frecvent către credincioşicredincioși: „[[Hristos a înviat]]!” - iar credincioşii credincioșii răspund: „Adevărat a înviat!” - şi cădeşte și cădește icoanele şi și poporul.
diacritice noi (cu virgulă)
{{Articol de calitate}}[[ImageImagine:Pascha.jpg|right|frame|Învierea Domnului]]'''Sfintele PaştiPaști''' (gr. Πάσχα), sunt sărbătoarea '''[[Învierea Domnului|Învierii Domnului]]''' nostru [[Iisus Hristos]]. ''PaştePaște'' este transcrierea cuvântului grec, care l-a rândul lui este transcrierea ebraicului ''pesach'', ambele cuvinte însemnând ''trecere'' sau ''traversare''.
Sfintele Paşti Paști ortodoxe, de obicei, sunt mai târziu cu una sau cu cinci săptămâni faţă față de sărbătoarea similară a creştinilor creștinilor care ţin țin de [[calendarul gregorian]]. TotuşiTotuși, ocazional, Sfintele Paşti Paști pot fi la o distanţă distanță de două, patru sau şase șase săptămâni (dar niciodată trei) din cauza faptului că vechiul [[Calendarul iulian|calendar iulian]] foloseşte folosește o formulă diferită de [[Pascalia|pascalie]] la calcularea datei Sfintelor PaştiPaști. Această formulă a fost stabilită şi și acceptată la [[Sinodul I Ecumenic]].
==Semnificaţia Semnificația teologică a Învierii Domnului==
:''Articol principal: [[Învierea Domnului]]''
==Prăznuirea Sfintelor PaştiPaști==Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi morți este centrul credinţei creştine credinței creștine ortodoxe. Sărbătoarea este precedată de douăsprezece săptămâni de pregătire, care sunt împărţite împărțite în: [[Triod#Săptămânile de pregătire|duminicile premergătoare postului]], [[Postul Mare]] şi și [[Săptămâna Mare]]. Credincioşii Credincioșii încearcă să parcurgă această perioadă cu [[smerenia|smerenie]], [[iertarea|iertare]], [[pacea|împăcare]], [[rugăciune]], [[post]], generozitate şi și studiul elementelor credinţeicredinței. La sosirea sărbătorii, se ţin țin mai multe slujbe îmbinate într-una singură.
Slujba Învierii este alcătuită în timp de [[Sfinţii Sfinții Părinți]] ai Bisericii, și în special de sfântul [[Ioan Damaschinul]] († 748) pentru unele părți esențiale, cum ar fi Canonul Paștilor și Stihirile Paștilor (a se vedea mai jos capitolul Imnografie).
===Slujba de la miezul nopții===
===Slujba învierii===
Slujba învierii începe cu o procesiune care are loc la miezul nopţiinopții. Credincioşii Credincioșii ies din biserica neluminată cântând, purtând steagurile, [[icoană|icoane]], [[lumânare|lumânări]] şi și Evanghelia (liturgică). Procesiunea ocoleşte ocolește biserica şi și se întoarce în faţa uşilor fața ușilor principale care sunt închise. În practica greacă, antiohiană şi și românească, acum se citeşte citește Evanghelia care spune că mormântul este gol. În cultul ortodox sirian şi și cel românesc (pe alocuri şi și la greci), după citirea Evangheliei, preotul bate în uşă şi ușă și poartă un dialog cu o persoană din biserică, strigând cuvintele Psalmului 23, 7-10: "RidicaţiRidicați, căpetenii, porţile porțile voastre şi și vă ridicaţi porţile ridicați porțile cele veşnice şi veșnice și va intra Împăratul slavei. // Cine este acesta Împăratul slavei? // Domnul Cel tare şi și puternic, Domnul Cel tare în război. // RidicaţiRidicați, căpetenii, porţile porțile voastre şi și vă ridicaţi porţile ridicați porțile cele veşnice şi veșnice și va intra Împăratul slavei. // Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei." În cultul slav nici una din aceste practici nu există. Apoi, se cântă [[Sfintele_PaştiSfintele_Paști#Imnografie|troparul pascal]] pentru prima dată, împreună cu versurile Psalmului 67 (68) care vor preceda toate slujbele acestei perioade: :''Înviază Dumnezeu risipindu-se vrăjmaşii vrăjmașii Lui, şi și fugind de la faţa fața Lui toţi toți cei ce-L urăsc pe El !'' :''Precum se împrăştie împrăștie fumul şi și nu mai este, precum se topeşte topește ceara de la faţă față focului topeşte topește fumul de la faţa fața focului,'':''Aşa Așa pier păcătoşii păcătoșii de la faţa fața lui Dumnezeu, iară drepţii drepții se veselesc.'':''Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi și să ne veselim întru ea!''
:''Hristos a înviat din morţimorți, cu moartea pe moarte călcând,'':''şi și celor din morminte viaţă viață dăruindu-le.''
După intrarea în biserică, se cântă [[canon (imn)|canonul]] pascal atribuit Sfântului [[Ioan din Damasc]] împreună cu [[tropar]]ul Învierii ca refren repetat frecvent. Slujba se termină cu [[Stihiră|stihira]] pascală:
:''Ziua învierii! Şi să ne luminăm cu prăznuirea, şi și unul pe altul să ne îmbrăţişămîmbrățișăm. Să zicem: fraţilor şi fraților și celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere. Şi aşa așa să strigăm: Hristos a înviat din morţimorți, cu moartea pe moarte călcând, şi și celor din morminte viaţă viață dăruindu-le !''
===Ceasurile===
Apoi, în unele tradiţiitradiții, se cântă [[Ceasurile]] Sfintelor PaştiPaști. În concluzie, preotul sau preoţii preoții citesc solemn [[Predică|Predica]] de Sfintele Paşti Paști a Sfântului [[Ioan Gură de Aur]]. Această predică este o invitaţie invitație adresată tuturor credincioşilor credincioșilor să uite de păcate şi și să se bucure pe deplin de sărbătoarea Învierii lui Hristos.
===Sfânta Liturghie===
Apoi, urmează [[Sfânta Liturghie]] care începe cu cântarea, încă o dată, a troparului festiv împreună cu versurile Psalmului 67 (68). [[Antifon|Antifoanele]] Liturghiei sunt versuri speciale din psalmi care măresc şi și slăvesc mântuirea Domnului. Apoi, troparul este repetat iarăşi şi iarăşiiarăși și iarăși. Versul [[botez]]ului din Galateni: ''Căci, câţi câți în Hristos v-aţi ați botezat în Hristos v-aţi ați îmbrăcat'' (Galateni 3:27) înlocuieşte înlocuiește [[trisaghion]]ul.
Citirile îi duc înapoi în timp pe credincioşicredincioși, la începuturi, şi și prezintă creaţia şi creația și re-creaţia creația lumii prin Cuvântul Viu al lui Dumnezeu, Fiul Său [[Iisus Hristos]].
Citirile din [[Apostol (liturgică)|Apostol]] sunt din [[Faptele Apostolilor]] şi și constau în primele nouă versuri. Citirea din [[Evanghelie]] constă din primele şaptesprezece șaptesprezece versuri din [[Evanghelia după Ioan]]. Există obiceiul ca în această zi să fie citită Evanghelia în mai multe limbi.
Apoi continuă [[Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur]] ca de obicei. Troparul Învierii se cântă iarăşi şi iarăşiiarăși și iarăși. Este cânta şi și în timpul împărtăşirii credincioşilorîmpărtășirii credincioșilor. Pentru creştinii ortodocşicreștinii ortodocși, [[Euharistia|ÎmpărtăşireaÎmpărtășirea]] în ziua Sfintelor Paşti Paști este foarte importantă. Multe [[Parohie|parohii]] iau predica pascală a Sfântului Ioan Gură de Aur ca atare şi și îi împărtăşesc împărtășesc pe toţi credincioşii toți credincioșii care participă la slujbă.
===Ziua neînserată===
Pentru ortodocşiortodocși, sărbătoarea Sfintelor Paşti Paști revelează misterul zilei a opta. Nu este numai o rememorare a zilei istorice a Învierii Mântuitorului. Este şi și o cale de a experimenta o creare din nou a lumii, o gustare a noii şi și fără de sfârşit Împărăţii sfârșit Împărății a lui Dumnezeu.
Această nouă zi este exprimată pe înţelesul credincioşilor înțelesul credincioșilor prin lungimea slujbelor pascale, prin repetiţia repetiția slujbelor din [[Săptămâna Luminată]] şi și prin acele aspecte importante care se menţin mențin în slujbe în următoarele patruzeci de zile până la [[Înălţarea Înălțarea Domnului]]. Aceste patruzeci de zile sunt tratate ca una singură.
==Alte tradiţiitradiții==Adesea, feluri de mâncare care au fost oprite în perioada postului, sunt aduse în coşuri coșuri pentru a fi binecuvântate de preoţipreoți. Acestea sunt, de obicei: ouă, brânză, carne, prăjituri. Toate acestea, sunt apoi mâncate după Sfânta Liturghie.
În cultul grec, după Liturghie se mănâncă supă de miel sau alte mâncăruri cu carne de miel. În cultul slav sunt împărţite împărțite mâncăruri care au fost binecuvântate înainte.
În România există tradiţia tradiția de a sfinţii sfinții pâine (uneori cu imaginea Crucii sau a Învierii desenate pe ea) numită PaştiPaști. Această pâine este sfinţită sfințită la Liturghia din Sâmbăta Mare sau spre sfârşitul sfârșitul Sfintei Liturghii din ziua de Paşti Paști în memoria lui Hristos cel Înviat, Care este "Pâinea Vieţii Vieții Eterne coborâtă din Ceruri şi și care ne hrăneşte hrănește cu hrana milei Sale divine." Această pâine, stropită cu vin, este împărţită credincioşilor împărțită credincioșilor în loc de anafură şi și se mănâncă dimineaţa dimineața înainte de orice altceva pe toată durata [[Săptămâna Luminată|Săptămânii Luminate]].
De asemenea, credincioşii credincioșii schimbă între ei sau ciocnesc ouă vopsite cu vopsea roşieroșie. Oul roşu roșu simbolizează viaţa viața cea nouă, primită prin Sângele Mântuitorului.
==Imnografie==
[[Tropar]] (Melodie aparte)
:Hristos a înviat din morţimorți,
:cu moartea pe moarte călcând,
:şi și celor din morminte viaţa viața dăruindu-le!
[[Ipacoi]] ([[Glas]]ul 4)
:Venind mai înainte de zori cele au fost cu Maria şi și găsind piatra răsturnată de pe mormânt, auzit-au de la înger: Pentru ce căutaţicăutați, printre morţimorți, ca pe un om, pe Cel ce este întru lumina cea pururea fiitoare? Vedeţi Vedeți giulgiurile cele de îngropare. Alergaţi şi vestiţi Alergați și vestiți lumii că a înviat Domnul, omorând moartea, pentru că este Fiul lui Dumnezeu, Cel ce mântuieşte mântuiește neamul omenesc.
[[Condac]] (Glasul 8)
:De Te-ai şi și pogorât în mormânt,:Cela ce eşti ești fără de moarte,
:dar puterea iadului ai zdrobit
:şi și ai înviat, ca un biruitor,
:Hristoase Dumnezeule,
:zicând femeilor mironosiţemironosițe: BucuraţiBucurați-vă!:şi și apostolilor Tăi pace dăruindu-le,:Cela ce dai celor căzuţi căzuți ridicare.
[[Icos]]
:Pe Soarele cel mai înainte de soare,
:Care a apus oarecând în mormânt,
:întâmpinatu-L-au către dimineaţădimineață,:căutându-L ca pe o zi, mironosiţele mironosițele femei:şiși, una către alta, grăiau::O, prietenelor, veniţi veniți să ungem cu miresme:Trupul cel de viaţă viață purtător şi și îngropat,
:Trupul care a înviat pe Adam cel căzut,
:Care zace în mormânt.
:Să mergem, să ne sârguim ca şi și magii:şi și să ne închinăm,:şi și să aducem miruri în loc de daruri,:Celui ce nu în scutece, ci în giulgiu a fost înfăşuratînfășurat,:şi și să plângem, şi și să strigăm:
:O, Stăpâne, scoală-Te,
:Cela ce dai celor căzuţi căzuți ridicare !
[[Imn]] pascal închinat Maicii Domnului:
Stih :
:Îngerul a strigat celei pline de har: Curată Fecioară, bucură-te! Şi iarăşi iarăși zic: bucură-te! Că Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt.
[[Irmos]]ul :
:Luminează-te, luminează-te noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit. Saltă acum şi și te bucură Sioane! Iar tu, curată Născătoare de Dumnezeu, veseleşteveselește-te întru învierea Celui născut al tău.
===Canonul Paștilor===
:Hristos a înviat din morţimorți!
:Cu moartea pe moarte călcând
:Și celor din mormânturi
Slavă... Și acum...
Ziua Învierii! Şi să ne luminăm cu prăznuirea şi și unul pe altul să ne îmbrăţişămîmbrățișăm. Să zicem fraţilor şi fraților și celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere. Şi aşa așa să strigăm: Hristos a înviat din morţimorți, cu moartea pe moarte călcând şi și celor din morminte viaţă viață dăruindu-le!
==Vezi şiși==
*[[Kyriopascha]]
*[[Pascalia]]
*(ro) Pr. Pr. Dr. [[Ene Braniște]], ''Liturgica specială pentru Institutele teologice'' (București, 1980)
*(ro) ''Slujba Învierii'', Institutul Biblic și de Misiune al BOR (IBMBOR), București, 2010
*(ro) http://www.nistea.com/invierea-domnului.htm - texte la Învierea Domnului şi și Săptămâna Luminată*(ro) http://www.credo.ro/INVIEREA-DOMNULUI__Sfintele-Pasti.php - materiale scrise şi și audio despre Învierea Domnului
[[Categorie:Teologie]]
[[Categorie:Sărbători]]
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
[[bg:Пасха]]