Modificări

'''Proslăvire''' (cunoscută şi și sub numele de '''canonizare''') este un termen folosit în [[Biserica Ortodoxă]] pentru ridicarea oficială a unei persoane la rangul de [[SfinţiSfinți|sfânt]] al Bisericii.

În Biserica Ortodoxă, proslăvirea sfinţilor sfinților este recunoaşterea recunoașterea faptului că sfinţenia sfințenia lui [[Dumnezeu]] se manifestă în interiorul Bisericii prin acei bărbaţi şi bărbați și acele femei care au primit [[har]]ul divin prin vieţile viețile lor bine-plăcute lui Dumnezeu.

Felul în care o persoană devine cunoscută ca sfânt începe cu mult înainte de orice anchetă oficială care să analizeze viaţa viața acesteia. Începe atunci când acea persoană este [[Cinstire|cinstită]] de oamenii din zona în care a trăit şi și a murit. Amintirea lui sau a ei sunt ţinute ținute în viaţă viață de oamenii care se roagă pentru [[suflet]]elor lor şi și care le solicită mijlocirea în faţa fața Mântuitorului. Acei oameni care aprofundează credinţa creştinăcredința creștină, care slujesc cu devotament Biserica sau care sunt faruri călăuzitoare ale omenirii lasă în urma lor amintiri care nu sunt păstrate doar într-un cerc restrâns de oameni, ci care devin cunoscute în întreaga Biserică, atât local cât şi și universal. Astfel încât, doar Dumnezeu poate "face" „face” un sfânt.

Foarte curând după ce Mântuitorul a trimis [[Duhul Sfânt]] [[apostol]]ilor şi și [[ucenic]]ilor săi aflaţi aflați împreună, Biserica i-a recunoscut pe cei care l-au slujit pe Dumnezeu ca înaintaşi înaintași ai lui [[Hristos]], ca [[Prooroc|profeţiprofeți]] ai venirii Mântuitorului, care au propovăduit [[Evanghelie|Evanghelia]] şi și care şiși-au riscat vieţile viețile aducând mărturie despre Hristos. Aceşti Acești oameni au început să fie pomeniţi şi cinstiţi pomeniți și cinstiți prin [[Praznic|sărbători]] anuale fără nici un fel de proces oficial care să-i nominalizeze ca sfinţisfinți. Pomenirea lor şi și cinstea ce le-a fost acordată au crescut prin faptele credincioşilor credincioșilor până acolo încât cei mai sfinţi sfinți dintre ei au fost recunoscuţi recunoscuți de întreaga Biserică.

Acest mod de recunoaştere recunoaștere a celor care au fost sfinţi sfinți printre noi a continuat până în zilele noastre în Biserica Ortodoxă, cu excepţia excepția faptului că acum recunoaşterea sfinţeniei recunoașterea sfințeniei unei persoane a fost formalizată în cadrul Bisericii, act numit adesea proslăvire sau canonizare.

În zilele noastre, pe măsură ce numărul celor care recunosc şi și cinstesc pe aceia dintre noi care au dus o viaţă viață smerită de sfinţenie sfințenie evidentă, această cinstire a devenit recunoscută pe scară largă şi și felul în care se face recunoaşterea recunoașterea a fost formalizat. Sfinţenia vieţii Sfințenia vieții unei persoane duce la solicitarea ca acea persoană să fie recunoscută ca sfânt se transmite Bisericii, de obicei, printr-un [[episcop]] [[eparhie|eparhial]]. Apoi, este înfiinţată înființată o comisie interogativă, de obicei, care va revizui viaţa viața persoanei propuse pentru proslăvire. După ce comisia se asigură că persoana propusă a dus o viaţă viață virtuoasă şi și dedicată lui Dumnezeu, proces care poate dura o bună bucată de vreme, este trimis un raport către [[Sfântul Sinod]] al Bisericii locale care descrie motivele pentru care acea persoană trebuie sau nu trebuie recunoscută ca sfânt.

După primirea şi și analizarea raportului, [[Sfântul Sinod]] decide dacă pune acea persoană în rândul sfinţilor sfinților sau nu o pune. Dacă episcopii sunt de acord, atunci se pictează icoana sfântului şi și i se întocmeşte întocmește rânduiala liturgică pentru proslăvirea noului sfânt. Dacă episcopii nu sunt de acord cu recunoaşterea sfinţeniei recunoașterea sfințeniei acelei persoane, se poate relua procesul de studiere a vieţii vieții acelei persoane după o perioadă de timp sau după alte studii ulterioare.

Slujba formală a proslăvirii începe cu o slujbă de pomenire pentru persoana care va fi canonizată, după care se slujeşte slujește o [[Vecernie]] şi și o [[Utrenie]] care conţin conțin [[imn]]uri speciale dedicate acelui sfânt urmate de şi și cu dezvelirea icoanei acesteia. Este fixată ziua de [[sărbătoare|prăznuire]] pentru noul sfânt iar viaţa viața acestuia este publicată. Într-un final, canonizarea noului sfânt este făcută cunoscută şi și celorlalte Biserici Ortodoxe astfel încât şi și acestea să poată pune numele noului sfânt în calendarele lor.

* [[SfinţiSfinți]]

*[http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/suplimente/editie-de-colectie/ritualul-unei-canonizari-16861.html ''Jurnalul.ro'' - Daniela Cârlea ŞonticăȘontică: ''Ritualul unei canonizari'', interviu cu Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula], accesat 6 iunie 2013