Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Sfânta Scriptură

Nicio modificare în dimensiune, 27 august 2014 09:09
m
diacritice noi (cu virgulă)
'''Sfânta Scriptură (Biblia)''' este cartea dumnezeiască, sfântă , a creştinilorcreștinilor. Biblia cuprinde ''[[Vechiul Testament]]'', format din 39 de cărţi cărți canonice şi și ''[[Noul Testament]]'', format din 27 de cărţi cărți canonice, având în total 66 cărţi cărți canonice. În tradiţia tradiția ortodoxă la acestea se adaugă un set de cărţi cărți necanonice, dar „bune de citit”, în număr de 14.<ref>[[Protestantism|ProtestanţiiProtestanții]] numesc aceste cărţi cărți apocrife şi și nu le includ în Biblie.</ref>[[Vechiul Testament]] cuprinde revelaţia revelația făcută de Dumnezeu prin [[patriarh]]ii vechi şi și prin [[prooroc]]i, timp de aproximativ 1000 de ani (sec. XV - sec. V î.d.Hr.), fiind „călăuză spre [[Hristos]]” (Galateni [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=29&cap=3#24 3,24]), pregătind venirea Lui.
Vechiul Testament începe cu Pentateuhul (primele cinci cărţi cărți - [[Cartea Facerii|Facerea]], [[Cartea IeşiriiIeșirii|IeşireaIeșirea]], [[Cartea Leviticului|Leviticul]], [[Cartea Numerilor|Numeri]] şi și [[Cartea Deuteronomului|Deuteronomul]]) în care este relatată crearea lumii şi și a neamului omenesc şi și sunt evocate istoria, legile, religia, instituţiileinstituțiile, obiceiurile poporului evreu până la aşezarea așezarea în Canaan, pământul făgăduinţeifăgăduinței. Următoarele cărţi cărți urmăresc destinul poporului evreu după acel moment, îndeosebi sub raport politic şi și militar, evocându-se regimul judecătorilor şi și apoi al monarhiei, care culminează cu regatele lui [[David]] şi și [[Solomon]]. [[Cartea lui Iov]] tratează problema suferinţei suferinței umane, propunând pe [[Iov]] ca model grăitor de [[răbdarea|răbdare]] şi credinţă și credință neclintită, lămurite prin crâncene încercări. [[Cartea Psalmilor]] cuprinde psalmii lui David şi și ai altor autori care sunt de diverse feluri: psalmi de laudă, psalmi de cerere, psalmi istorici, psalmi didactici, psalmi de căinţăcăință, psalmi mesianici, etc. Cartea [[Pildele lui Solomon]] cuprinde proverbe aparţinând aparținând în principal lui Solomon care acoperă o paletă extrem de largă de situaţii situații de viaţăviață, fiind un ghid esenţial esențial de înţelepciuneînțelepciune. [[Ecclesiastul]] este o meditaţie meditație asupra vieţii vieții dar şi și un îndreptar de viaţă înţeleaptăviață înțeleaptă. [[Cântarea Cântărilor]] este un poem de dragoste. Cărţile Cărțile profetice îi au în centru pe profeţi profeți care îi mustră, îi sfătuiesc şi și îi încurajează pe regii vremii din Israel.
Noul Testament desăvârşeşte revelaţia desăvârșește revelația făcută de Dumnezeu prin Legea lui Moise (cuprinsă în [[Pentateuh]] - primele cinci cărţi cărți ale Bibliei) şi și [[prooroc]]i, din perioada Vechiului Testament, după cuvintele Mântuitorului: „''Să nu socotiţi socotiți că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc''” ([[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=5#17 5, 17]).Noul Testament cuprinde cele patru [[evanghelie|evanghelii]], [[Faptele Apostolilor]], cele 14 epistole ale lui [[apostolul Pavel|Pavel]] şi și cele şapte șapte apostole soborniceşti sobornicești ale lui [[apostolul Iacov|Iacov]], [[apostolul Petru|Petru]], [[apostolul Ioan|Ioan]] şi și [[apostolul Iuda|Iuda]], încheindu-se cu [[Apocalipsa Sf. Ioan Teologul|Apocalipsa]] lui Ioan. Evangheliile înfăţişează viaţa şi învăţăturile înfățișează viața și învățăturile Mântuitorului nostru [[Iisus Hristos]]. Faptele Apostolilor evocă întemeierea primelor comunităţi creştinecomunități creștine. Epistolele apostolului Pavel sunt scrisori adresate de ,,apostolul neamurilor" apropiaţilor apropiaților săi pentru sfătuirea, îmbărbătarea şi și îndrumarea lor în conducerea primelor comunităţi comunități de credincioşicredincioși. Epistolele soborniceşti sobornicești sunt scrisorile trimise de Petru, Iacov şi și Ioan în diverse situaţiisituații. Apocalipsa Sf. Ioan cuprinde descoperirea dumnezeiască pe care o are apostolul Ioan şi și pe care acesta o consemnează spre folosul creştinilorcreștinilor.[[Noul Testament]] cuprinde revelaţia revelația dumnezeiască făcută nu prin trimişi trimiși ai lui Dumnezeu, ci prin Însuşi Însuși [[Iisus Hristos|Dumnezeu Fiul]] (Evrei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=22&cap=1 1,1-2]).
==Folosul==
„''Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi și de folos spre învăţăturăînvățătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre înţelepţirea înțelepțirea cea întru dreptate,/Astfel ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşitdesăvârșit, bine pregătit pentru orice lucru bun''”.(II Timotei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=79&cap=3#16-17 3,16-17])
==Limbile==
Biblia a fost scrisă în limba ebraică (Vechiul Testament) şi și în limba greacă (Noul Testament, în afară de Evanghelia după Matei care a fost scrisă de apostolul Matei în limba aramaică, ebraica vorbită în vremea lui Iisus, apoi tradusă tot de el în greacă). Vechiul Testament a fost tradus în limba greacă sub numele de [[Septuaginta]], în vremea lui Ptolomeu Filadelful (sec al III-lea î.Hr.), la Alexandria, în Egipt, de către 72 de învăţaţiînvățați. În sec al IV-lea Biblia a fost tradusă în întregime în limba latină de către Sf.[[Ieronim]], primind apelativul de [[Vulgata]]. În sec al IX-lea a fost tradusă Biblia în limba slavonă. Începând din sec. al XVI-lea, după apariţia apariția [[protestantism]]ului, a început să fie tradusă în toate limbile naţionalenaționale.
==Sursele RevelaţieiRevelației==
Biserica Ortodoxă recunoaşte recunoaște două surse interdependente ale RevelaţieiRevelației: Sfânta Scriptură şi și [[Sfânta TradiţieTradiție]].
==Sistemul de referinţereferințe==Pentru orientarea mai rapidă în cadrul textului Sfintei Scripturi, exegeţii exegeții au întreprins, începând cu secolul al XIII-lea, o împărţire împărțire a textului pe capitole şi și pe versete. Lucrând pe ''Vulgata'', versiunea latină a textului biblic, cardinalul [[w:Stephen Langton|Stephen Langton]], arhiepiscop de Canterbury a început împărţirea împărțirea textului pe capitole în jurul anului 1205; opera sa a fost dusă la bun sfârşit sfârșit de un grup de 500 de călugări dominicani sub coordonarea lui [[w:Hugh of Saint-Cher|Hugues de Saint Cher]], în jurul anului 1240. O primă împărţire împărțire în versete a Bibliei a fost introdusă de [[w:Robert Estienne|Robert Estienne]], un erudit tipograf parizian protestant în 1545: Noul Testament împărţit împărțit în capitole şi și versete a fost publicat în ediţie ediție greco-latină în 1551, iar o versiune integrală a Bibliei în latină a apărut în 1555.<ref>Valeriu Anania, [http://www.dervent.ro/biblia.php Cuvânt lămuritor asupra Sfintei Scripturi], introducere la ''Biblia sau Sfânta Scriptură'', versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi și adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, BucureştiBucurești, 2001, p. 12, ISBN 973-9332-86-2; "[http://www.newadvent.org/cathen/04195a.htm Concordances of the Bible]", in ''Catholic Encyclopedia'' (New Advent). </ref>
==Actualitate==
În 2001 Biblia era tradusă în mai mult de 1200 de limbi<ref>[http://www.christiananswers.net/bible/about.html About the Bible], pe christiananswers.net </ref> şi și este cea mai bine vândută carte din toate timpurile cu 3,9 miliarde de copii în toate variantele ei în februarie 2011.<ref>http://www.dailyiasi.ro/life-style/cultura/cele-mai-citite-10-carti-din-lume.html</ref>
==Natura Sfintei Scripturi==
Sfânta Scriptură ''este'' [[Cuvânt]]ul lui Dumnezeu și în același timp este ''despre'' [[Cuvânt|Dumnezeu Cuvântul]], [[Iisus Hristos]]. Sfânta Scriptură reprezintă Descoperirea Lui [[Dumnezeu]] despre El Însuși, Cuvântul lui Dumnezeu spus în cuvintele oamenilor. Biblia este o mărturie a Descoperirii dumnezeiești, şi și o parte a Sfintei Tradiţii Tradiții care este vie și lucrătoare în [[Biserica|Biserică]]. Astfel, dacă [[Sfânta TradiţieTradiție]] înseamnă viaţa viața Bisericii, Sfânta Scriptură este limba principală a acestei vieţivieți.
Biblia&mdash;atât [[Vechiul Testament]], cât şi și [[Noul Testament]]&mdash;este [[hristocentrism|hristocentrică]] şi și [[hristologie|hristologică]]. În întreaga Biblie se vorbește despre Mesia. În timpul Vechiului Testament venirea Mântuitorului este proorocită și pregătită, pe când Noul Testament a fost scris întocmai pentru că Hristos înviase deja din morţimorți, iar prin moartea [[Apostolul Iacov|Apostolului Iacov]], [[Biserica]] înţelesese înțelesese că martorii oculari ai Mântuitorului nu vor fi pe pământ încă mult timp.
La început, Apostolii au transmis [[Evanghelie|Sfânta Evanghelie]] prin viu grai; prin aceasta, Cuvântul lui
Dumnezeu s-a răspândit şi și a întemeiat Biserica. Ulterior, în acest context, Biblia a putut fi
compusă și canonizată. În mod firesc, oamenii mai întâi predică(oral) Adevărul și apoi înregistrează în
scris cele auzite. Primele cuvinte ale lui [[Moise]] rostite către poporul lui Israel după PaştilePaștile
evreilor au fost ca aceștia să ''spună'' copiilor cele întâmplate. Primul lucru pe care l-a
săvârșit Sf. [[Maria Magdalena]] după ce L-a văzut pe Iisus Înviat a fost să îi ''spună''
îndată și Sf. [[Apostolul Petru|Petru]]. Mai târziu, aceste evenimente au fost trecute în ''scris'' spre mărturie nestrămutată pentru următoarele generații.
==Se presupune credinţacredința==Biblia presupune [[credinţacredința]] cititorului. "Credința" înseamnă acceptarea unui adevăr pe baza mărturiei altcuiva, și nu pe bănuieli sau pe cunoașterea directă, ca martor ocular. După cum spune Sf. [[Ioan Gură de Aur|Ioan Hrisostom]], [[Biserica]] ar muri dacă ar fi fondată numai pe cunoștință (experiența directă). Ferice de cei care cred fără să fi văzut, spune Mântuitorul. Cu toate că, de-a lungul istoriei Bisericii, Descoperiri dumnezeiești au fost într-adevăr trăite de către sfinți și prin experiență empirică, acest lucru nu se întâmplă în mod obișnuit. Astfel că, în această viaţăviață, majoritatea creștinilor nu vor primi adevărurile descrise în Biblie prin Descoperire directă, ci ei trebuie să o citească cu ochii credinței.
==Scopul Sfintei Scripturi==
Sfânta Scriptură există pentru motivul pe care îl dă Sfântul Apostol [[Apostolul Ioan|Ioan]] îl dă în [[Evanghelia după Ioan|Evanghelia]] sa ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=20#30-31|Ioan 20, 30-31]):
:''Deci şi și alte multe minuni a făcut Iisus înaintea ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta.'' :''Iar acestea s-au scris, ca să credeţi credeți că Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, şiși, crezând, să aveţi viaţă aveți viață în numele Lui''.
Prin urmare, Biblia a fost scrisă ca să putem crede și să fim mântuiți.
==Canonul Sfintei Scripturi==
[[Image:Biblia.Tetragramele benedictine.png|thumb|300px|right|Biblia. Tetragramele benedictine Porţiune Porțiune de scriere din sulurile de argint cu Binecuvântările preoţeşti preoțești din Numeri 6.24-26, în care pot fi văzute tetragramele. Cea mai timpurie înfăţişare înfățișare a tetragramelor, în jurul datei de 600 î.H. Sulurile au fost găsite de Gabriel Barkay în 1979 în Ierusalim]]
Canonul [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] din Scriptură urmat de Biserica Ortodoxă este cel al [[Septuaginta|Septuagintei]], care era Biblia cunoscută de [[Apostoli]]. De-a lungul anilor, alte comunități creștine s-au abătut întrucâtva de la acest canon al Scripturii. Canonul [[Noul Testament|Noului Testament]] s-a structurat în primele secole ale Bisericii. Prima listă definitivă a cărților Noului Testament o găsim în ''Scrisoarea pascală'' a Sf. [[Atanasie cel Mare|Atanasie al Alexandriei]] în anul 367.
[[Image:Biblia. Faptele Apostolilor.jpg|thumb|200px|right|Biblia. Faptele Apostolilor 8.26-32 pe Papirusul 50, sec al V-lea]]
Canonul Sfintei Scripturi reprezintă lista cărţilor cărților sfinte acceptate de Biserică ca fiind scrise sub inspiraţia inspirația Duhului Sfânt şi și cuprinzând revelaţia revelația dumnezeiască. Dacă inspiraţia cărţilor inspirația cărților canonice este o învăţătură învățătură descoperită chiar în Sfânta Scriptură (II Tim. 3, 16), introducerea şi menţinerea și menținerea acestor cărţi cărți în canon, precum şi și numărul lor, au fost stabilite de Biserică prin TradiţieTradiție. Canonul Vechiului Testament s-a format definitiv la sfârşitul sfârșitul secolului I, în cadrul sinagogii iudaice, de unde l-a preluat Biserica CreştinăCreștină. Biserica primară a ales canonul alexandrin sau Septuaginta, care cuprinde 39 de cărţicărți. În afară de aceste cărţi cărți inspirate şi și canonice, Biserica Ortodoxă consideră ca bune de citit şi și folositoare de suflet pentru credincioşi credincioși alte paisprezece cărţi cărți care s-au păstrat în Sfânta Scriptură împreună cu cele canonice şi și care sunt folosite în cult.
La un moment dat, către anul 150, Biserica a fixat, pe baza TradiţieiTradiției, un canon al scrierilor care cuprind descoperirea dumnezeiască a lui Iisus Hristos, propovăduită de apostoli, şi și care formează Noul Testament. Într-o scrisoare de Paşti Paști a sfântului Atanasie din anul 367, apare pentru prima oară şi și lista cu cele 27 de cărţi cărți pe care Biserica creştină creștină le acceptă şi și le recunoaşte recunoaște ca inspirate şi și canonice.
Pe cât posibil, vom reda între paranteze variantele de transcriere alternative ale numelor cărților Scripturii în cele ce urmează.
{| width="100%" align="center" cellpadding="2" border=0
| width="33%" align="left" valign="top"|
Pentateuhul (Legea) (5 cărţicărți)
*[[Cartea Facerii|Facerea]] (Geneza)
*[[Cartea IeşiriiIeșirii|IeşireaIeșirea]] (Exodul)
*[[Cartea Leviticului|Leviticul]]
*[[Cartea Numerilor|Numerii]] (Numeri)
*[[Cartea Deuteronomului|Deuteronomul]]
Cărţile Cărțile istorice (12 cărţicărți)
*[[Cartea lui Iosua Navi]] (Iosua)
*[[Cartea Judecătorilor]] (Judecătorii)
*[[Cartea I a Regilor]] (Cartea întâia a lui Samuel)
*[[Cartea a II-a a Regilor]] (Cartea a doua a lui Samuel)
*[[Cartea a III-a a Regilor]] (Cartea întâia a împăraţilorîmpăraților)*[[Cartea a IV-a a Regilor]] (Cartea a doua a împăraţilorîmpăraților)
*[[Cartea I a Cronicilor]] (Cartea întâia Paralipomena)
*[[Cartea a II-a a Cronicilor]] (Cartea a doua Paralipomena)
*[[Cartea Esterei|Estera]]
| width="33%" align="left" valign="top"|
Cărţile Cărțile poetice (6 cărţi cărți din care primele 5 cărţi cărți sunt cărţi cărți didactice sau sapienţialesapiențiale)
*[[Cartea lui Iov|Iov]]
*[[Psaltirea|Psalmii]]
*[[Cântarea Cântărilor]]
*[[Plângerile lui Ieremia]]
Cărţile profeţilor Cărțile profeților (16 cărţicărți)
Profeţii Profeții mari (4 cărţicărți)
*[[Cartea lui Isaia|Isaia]]
*[[Cartea lui Ieremia|Ieremia]]
*[[Cartea lui Iezechiel|Iezechiel]]
*[[Cartea lui Daniel|Daniel]]
Profeţii Profeții mici (12 cărţicărți)
*[[Cartea lui Osea|Osea]]
*[[Cartea lui Amos|Amos]]
*[[Cartea lui Maleahi|Maleahi]]
| width="33%" align="left" valign="top"|
Cărţi Cărți necanonice, bune de citit (anaghinoscomena) (14 cărţicărți)
*[[Cartea lui Tobit]]
*[[Cartea Iuditei]]
*[[Epistola lui Ieremia]]
*[[Cântarea celor trei tineri]]
*[[Cartea înţelepciunii înțelepciunii lui Solomon]]*[[Cartea înţelepciunii înțelepciunii lui Isus Sirah, fiul lui Sirah]] (Ecclesiasticul)
*[[Istoria Susanei]]
*[[Istoria omorârii balaurului şi și a sfărâmării lui Bel]]
*[[I Macabei|Cartea întâia a Macabeilor]]
*[[II Macabei|Cartea a doua a Macabeilor]]
| width="33%" align="left" valign="top"|
'''Biblia românească'''<ref>''Biblia sau Sfânta Scriptura'', tiparită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a P.F. Teoctist, cu aprobarea Sfantului Sinod, 1994 ([http://bibliaortodoxa.ro/ online])</ref><ref>În paranteze, titlurile cărților după „Sfânta Scriptură - Ediţia Ediția jubiliară a Sfântului Sinod”, din 2001, redactată şi și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, şi și tipărită la Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (online la http://www.dervent.ro/biblia.php)</ref>
*[[Cartea Facerii|Facerea]]
*[[Cartea IeşiriiIeșirii|IeşireaIeșirea]]
*[[Cartea Leviticului|Leviticul]]
*[[Cartea Numerilor|Numerii]] (Numerele)
*''[[Cântarea celor trei tineri]]''
*''[[Cartea a III-a a lui Ezdra|Cartea a treia a lui Ezdra]]
*''[[Cartea înţelepciunii înțelepciunii lui Solomon]]''*''[[Cartea înţelepciunii înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)]]''
*''[[Istoria Susanei]]''
*''[[Istoria omorârii balaurului şi și a sfărâmarii lui Bel]]'' (''Bel și balaurul'')
*''[[I Macabei|Cartea întâi a Macabeilor]]''
*''[[II Macabei|Cartea a doua a Macabeilor]]''
| width="33%" align="left" valign="top"|
Epistolele soborniceşti sobornicești (7 epistole)
*[[Epistola Sf. Apostol Iacov|Iacov]]
*[[Epistola I a Sf. Apostol Petru|I Petru]]
|}
== A se vedea şi și ==*[[Septuaginta]], traducerea în greceşte grecește a Bibliei din textele ebraice.
*[[Vulgata]], traducerea în latină a Bibliei de către Fericitul [[Ieronim]]
* [[Vechiul Testament]]
* [[Psaltirea]]
* [[Apostol (liturgică)|Apostolul]]
* [[Biblia de la Bucureşti București (1688)]]
* [[Minunea în Biblie]]
==Bibliografie==
*[http://bibliaortodoxa.ro Biblia ortodoxă], versiunea [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]], online
*[http://www.dervent.ro/biblia.php Biblia sau Sfânta Scriptură], versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi și adnotată de [[Bartolomeu (Anania) al Clujului, Albei, Crişanei şi MaramureşuluiCrișanei și Maramureșului|Valeriu Anania]], online pe situl Mănăstirii Dervent *Ene Branişte Braniște , Ecaterina BranişteBraniște, ''Dicţionar Dicționar enciclopedic de cunoştinţe cunoștințe religioase'', Editura Diecezană CaransebeşCaransebeș, 2001, pp. 58-60, ISBN 973-97569-7-2
*[http://www.newadvent.org/cathen/04195a.htm Enciclopedia Catolică, Concordances of the Bible]
Image:Biblia. Prima Biblie finlandeză.jpg|Prima Biblie finlandeză 1642
Image:Biblia. Prima Biblie germană.jpg| Prima traducere catolică a Bibliei integrale de Johannes Dietenberger, 1534, Universität Münster
Image:Codex Vaticanus 2.jpg|Codex Vaticanus B, pagină care conţine conține textul biblic II Tesaloniceni. 3,11-18, Evrei 1,1-2;2, sec al IV-lea d.HImage:Codex Alexandrinus Luca.jpg|Codex Alexandrinus, pagina 65V cu sfârşitul sfârșitul Evangheliei după LucaImagine:Biblia de la Bucuresti 1.jpg|Biblia de la Bucureşti București - foaia de titluImagine:Biblia de la Bucuresti 2.jpg|Biblia de la Bucureşti București - prima pagină (verso)
</gallery>
[[Categorie:Literatură creştinăcreștină]]
[[Categorie:Sfânta Scriptură]]
[[Categorie:Texte]]
14.992 de modificări