Modificări

[[ImageImagine:Annunciation.jpg|right|frame|<center>Bunavestire</center>]]'''Bunavestire''' ('''Buna Vestire''' sau '''Buna-Vestire''') sau '''BlagoveşteniaBlagoveștenia''' (gr. ''Evangelismos'') către [[Maica Domnului]] este un [[Praznic Împărătesc]] al [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], [[Prăznuire|sărbătorit]] la [[25 martie]]<ref>În aceeaşi aceeași zi de 25 martie grecii sărbătoresc proclamarea independenţei independenței Greciei.</ref>. Aceasta este una din doar cele două zile în care este permis peştele peștele în [[Postul Mare]], cealaltă fiind [[Intrarea Domnului în Ierusalim]] (Floriile).

În conformitate cu [[Evanghelia după Luca]] 1:26-38, [[Arhanghelul Gabriel]] îi apare [[Maica Domnului|Sfintei Fecioare]] şi și îi spune că va concepe şi naşte și naște un fiu, chiar dacă ea "nu a cunoscut bărbat". După sfânta [[tradiţietradiție]], Maria avea doar cincisprezece ani când a fost vizitată de Gabriel.

Această zi este exact la nouă luni înainte de [[Crăciun]], fiind astfel aleasă de [[Părinţii Părinții Bisericii]] ca să indice că Hristos a fost conceput într-o perioadă de timp perfectă "din [[Duhul Sfânt]] şi și din [[Maica Domnului|Fecioara Maria]]", aşa așa cum este precizat în [[Crezul Niceo-Constantinopolitan]].

Cei care îşi își sărbătoresc [[onomastica]] (ziua numelui) în această zi sunt: *în limba greacă: ''Evangelia'' (f) şi și ''Evangelos'' (m)*în engleză şi și franceză: ''Evangeline'' (f) şi și ''Evan'' şi și ''Angelo'' (m)

De obicei, [[sărbătoare]]a Buneivestiri cade în [[Postul Mare]], dar, cu toate acestea, este o zi de bucurie. Astfel, [[post]]ul este mai puţin puțin aspru în această zi, fiind admis consumul de peştepește.

Dacă sărbătoarea este într-o zi obişnuită obișnuită a postului, [[Sfânta Liturghie]] poate fi făcută seara, împreună cu [[Vecernia]]. Când se întâmplă acest lucru, sunt respectate regulile de post ale [[Liturghia Darurilor mai înainte sfinţitesfințite|Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţitesfințite]]. Sfânta Liturghie a Buneivestiri este singura slujire a Liturghiei [[Euharistie|Euharistice]] a Sfântului Ioan Gură de Aur permisă într-o zi de peste săptămână în Postul Mare.

Dacă Bunavestire cade în aceeaşi aceeași zi cu cea de [[PaştiPaști]], sărbătoarea rezultată se numeşte numește [[Kyriopascha]] şi și este sărbătorită după o rânduială aparte. Această suprapunere nu mai apare în bisericile care urmează [[calendarul iulian revizuit]].

==Tradiţia Tradiția greacă==Multe persoane aleg această zi ca zi de [[pelerinaj]] în insula Tinos în cinstea Maicii Domnului. Mii de pelerini asaltează docurile şi și străzile oraşului orașului ca să viziteze [[Biserica din Evangelistria (Tinos, Grecia)]] care adăposteşte adăpostește o [[icoană]] făcătoare de minuni a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]. Descoperită într-o viziune, a fost găsită îngropată într-un câmp în 1823, iar biserica a fost construită ca să o adăpostească. Pelerinii aduc daruri şi și bijuterii pe care le donează bisericii. În [[15 august]] ([[Adormirea Maicii Domnului]]) şi și în [[25 martie]], icoana este purtată prin oraş oraș într-o procesiune măreaţămăreață.

===Troparul şi și condacul praznicului===

:şi și arătare tainei celei din veac;

:şi și Gavriil harul bine-l vesteştevestește; :pentru aceasta şi și noi, împreună cu dânsul,

:Pe cel de o fiinţă ființă cu Tatăl şi și cu dumnezeiescul Duh, pe Fiul şi și [[Cuvânt]]ul lui Dumnezeu, l-ai zămislit Curată, cu venirea Prea Sfântului Duh, spre înnoirea neamului omenesc, cea fără prihană!

:Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiribiruință mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi aducem ţieție, Născătoare de Dumnezeu, noi robii tăi; ci ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăveşteizbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ţieție: Bucură-te, Maică, pururea Fecioară!

:Astăzi începutul bucuriei a toată lumea îndeamnă a lăuda înainteprăznuirea, că iată, Gavriil vine, aducând Fecioarei bunavestire şi și către dânsa strigă: Bucură-te cea plină de har, Domnul este cu tine!

:Tu eşti ești începutul mântuirii noastre, a tuturor celor de pe pământ, Născătoare de Dumnezeu. Căci dumnezeiescul slujitor, mai-marele începător al cetelor, Gavriil a fost trimis din cer să stea înaintea ta şi ţiși ți-a adus bucurie, ceea ce eşti ești cu har dăruită. Pentru aceasta toţi toți strigăm ţieție: Bucură-te, Mireasă nenuntită.

:Cu venirea Preasfântului Duh, pe cel împreună cu Tatăl şezător şi șezător și de o fiinţăființă, prin glasul arhanghelului L-ai zămislit, de Dumnezeu Născătoare, chemarea lui Adam. 

*"Taina cea din veac se descoperă astăzi şi și Fiul lui Dumnezeu Fiul Omului se face. Că luând ce este mai rău, să-mi dea mie ce este mai bun. Amăgitu-s-a de demult Adam dorind să fie Dumnezeu, şi și n-a fost; iar Dumnezeu om Se face, ca să facă pe Adam Dumnezeu. Să se veselească făptura ... Cel ce Te-ai făcut om pentru mântuirea noastră, Dumnezeul nostru, slavă Ţie" (Slava de la [[Laude]])*"Făcătorul neîndurându-se de făptură şi și de milostivirea Sa fiind plecat, în pântecele Fecioarei a se sălăşlui sălășlui se apropie" (stihira 1 de la Vecernia mică)*"Cuvântul cel împreună veşnic veșnic cu Tatăl, cel fără de început, nedespărţindunedespărțindu-se de cei de sus, acum a venit la cei de jos, pentru îndurarea cea multă, milostivire luând spre alunecarea noastră, şi și sărăcia lui Adam primind, S-a închipuit întru cel străin" (Stihira a 3-a de la Laude).*"Te arăţi arăți mie ca un om, zis-a curata Fecioară către Arhistrateg, şi și cum vesteşti vestești graiuri mai presus de om? Ai zis că va fi Dumnezeu cu mine şi și se va sălăşlui sălășlui în pântecele meu. Şi cum voi fi sălaş sălaș desfătat, spune-mi, şi și loc Celui ce este mai presus de Heruvimi?" (Stihira a 2-a de la Vecernie)*"Dumnezeu unde voieşte voiește se biruieşte biruiește rânduiala firii, zis-a cel fără de trup, şi și se lucrează cele ce sunt mai presus de om. Crede cuvintelor mele celor adevărate ceea ce eşti ești cu totul sfântă şi și fără prihană." (stihira a 3-a de la vecernie)

==Vezi şiși==

*[http://www.credinta-ortodoxa.ro/spip.php?article167 Începutul mântuirii noastre] - un articol de Pr. Daniel POPA, în revista "Credinţa Credința ortodoxă" (Nr. 878 - Martie 2007)