Modificări

Cel întru [[sfinți]] părintele nostru '''Anicet al Romei''' a fost [[papă]] al Romei între aproximativ anii 155 și 166. Anicet a fost primul [[episcop]] al Romei care s-a opus în mod direct unor [[erezie|erezii]] precum [[montanism]]ul, [[gnosticism]]ul și [[marcionism]]ul. [[Prăznuire]]a lui ân în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[17 aprilie]].

Se cunosc puține lucruri desire despre viața sfântului Anicet. Era sirian de neam, din cetatea [[Emesa]] (astăzi Homs, în Siria). După [[Irineu de Lyon]], sfântul [[Policarp al Smirnei]] s-a întâlnit cu Anicet pentru a discuta problem datei prăznuirii Paștilor. Policarp și Biserica din Smirna sărbătoreau răstignirea Domnului la data de paisprăzece paisprezece Nisan (Quartodeciman), ceea ce coincidea cu Paștile evreiești, indiferent în ce zi a săptămânii cădea această dată, în timp ce Biserica din Roma sărbătorea Paștile duminica, ziua învierii Domnului. Cei doi mari episcopi nu s-au pus de acord asupra unei date comune, dar Anicet a admis ca Biserica din Smirna să păstreze data pe care au primit-o prin tadiția tradiția locală, în timp ce Biserica Romei a continuat să prăznuiească prăznuiască Paștile duminica. De-a lungul timpului controversa datei Paștilor între diferitele Biserici locale a continuat și s-a accentuat, ea rezolvându-se abia în secolul al IV-lea, la [[Sinodul I Ecu­menic]] (325), care a stabilit ca ziua Paștilor să fie prima duminică după lună plină după echinocțiul de primavară primăvară (21 martie), amânându-se cu o săptămână dacă se întampla întâmpla să coincidă cu Paștile Paștele iudaic.

Deși o tradiție bisericească indică că Anicet ar fi suferit mucenicia sub domnia co-împăratului Lucius Verus, nu există nicio dovadă istorică care să susțină acest lucru.<ref>Calendarium Romanum (Libreria Editrice Vaticana 1969), p. 120</ref>. Sfântul Anicet a trecut la Domnul la 17 aprilie, în jurul anului 166.