Modificări

Unele orașe sau mânăstiri fac sarbători sărbători liturgice pentru sfinți, evenimente sau icoane specifice nevoilor personale. Deși un anume praznic poate fi „foarte” local, totuși el este un praznic observat de întreaga Biserică.

— Sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare (sărbătorile Mineiului sau Sinaxarului), care cad în fiecare an la aceeaşi dată a lunii (dar nu în aceeaşi zi a săptămânii), ca de exemplu : Sfântul Gheorghe (sărbătorit în fie¬care an la 23 aprilie), Naşterea Domnului (totdeauna la 25 decembrie), înăl¬ţarea Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie) ş.a.m.d. ;

— Sărbători cu dată variabilă sau schimbătoare, a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă, a Paştilor. Acestea nu cad la aceeaşi dată a lunii (sau se schimbă chiar de la o lu¬nă lună la alta), dar cad mereu în aceeaşi zi a săptămânii. în această catego¬rie categorie intră nu numai sărbătorile împărăteşti dependente de data Paştilor, ca de ex. Floriile (cu o duminică înaintea Paştilor), Înălţarea Domnului (totdeauna Joi, la 40 zile după Paşti), Sfânta Treime (Luni după Rusalii), ci şi unele dintre sărbătorile sfinţilor din ciclul Triodului şi al Penticostarului, care şi ele sunt dependente de data Paştilor.

După obiectul şi importanţa lor, sărbătorile bisericeşti sînt sunt de două feluri :

— Sărbătorile Sfinţilor, care se pot subdiviza şi ele în mai multe ca¬tegoriicategorii, după gradul de importanţă a Sfinţilor sărbătoriţi. între acestea o categorie aparte o alcătuiesc sărbătorile Maicii Domnului, pe care unii le numără la sărbătorile domneşti.