5.289 de modificări
Modificări
ortografie
Apoi în 862, cei doi fraţi au fost invitaţi de Prinţul Rastislav al Moraviei Mari să propovăduiască creştinismul pe meleagurile de sub tutela sa. Această solicitare a fost cauzată de eforturile prinţilor slavi din Europa Centrală care căutau să-şi menţină independenţa de vecinii germanici. Rastislav căuta misionari creştini care să îi înlocuiască pe cei germani. Până la urmă această misiune s-a prelungit toată viaţa celor doi fraţi, deoarece ei erau adepţii ideii prezentării creştinismului în limba celor cărora se propovăduia, aşa cum era obiceiul în Răsărit. Pentru a-şi îndeplini misiunea, ei au născocit alfabetul glagolitic, un precursor al alfabetului chirilic şi au început să traducă [[Sfânta Scriptură|Scripturile]] şi literatura creştină în limba slavonă.
[[Cler]]ul german folosea latina ca limbă liturgică pentru a-şi menţine influenţa în Moravia şi, astfel, nu au fost deloc încântaţi de activitatea lui Constantin şi Metodie, folosind această deosebire pentru a-i ataca pe cei doi fraţi. După ce au lucrat cîţiva câţiva ani, cei doi fraţi au fost chemaţi de [[Papă|Papa]] Nicolae I să vină în faţa Bisericii din Roma şi să-şi apere activitatea, zona în care îşi desfăşurau ei activitatea fiind în [[jurisdicţie|jurisdicţia]] Romei. Cu toate acestea, înainte de sosirea lor la Roma, Nicolae a murit în 869 şi a fost succedat de Adrian al II-lea. După ce Adrian a fost convins de ortodoxia celor doi fraţi, el a aprobat folosirea limbii slavone în cultul bisericii şi le-a cerut să-şi continue activitatea. El l-a [[hirotonire|hirotonit]] atunci pe Metodie ca [[episcop]]. Constantin a îmbrăcat rasa monahală într-o biserică greacă din Roma. El a primit numele de ''Chiril'', nume sub care este cunoscut de obicei. Chiril nu s-a mai întors în Moravia deoarece a murit la scurt timp după acestea. Data morţii lui Chiril nu este cunoscută, dar se pare că a avut loc curând după hirotonirea sa, amândouă petrecute probabil în februarie 869, iar decesul său a survenit, cel mai probabil, în [[14 februarie]].
Adrian al II-lea a reînfiinţat vechea [[eparhie]] de Panonia, ca prima eparhie slavă de Moravia şi Panonia, independentă de germani, la solicitarea prinţilor slavi Rastislav, Sviatopluk şi Kocel. Aici, Metodie a fost numit [[arhiepiscop]] al noii eparhii. Cu toate acestea, la reîntoarcerea în Moravia în 870, regele german Ludovic şi episcopii germani l-au convocat pe Metodie la un [[sinod]] în Ratisbona, unde l-au demis şi întemniţat. După ce germanii au fost înfrânţi militar în Moravia, Papa Ioan al VII-lea l-a eliberat trei ani mai târziu şi l-a reinstalat ca Arhiepiscop de Moravia. În curând, ortodoxia sa a fost din nou pusă sub semnul întrebării de către germani, în special din cauza folosirii slavonei. Încă o dată Ioan al VII-lea a aprobat folosirea slavonei la [[Sfânta Liturghie]] dar cu amendamentul că întâi se citea [[Evanghelie (liturgică)|Evanghelia]] în latină şi apoi în slavă. De asemenea, acuzatorul lui Metodie, Wiching, a fost numit [[episcop vicar]] al lui Metodie, şi din această poziţie el a continuat să i se opună lui Metodie. Cu sănătatea şubrezită în urma îndelungatei lupte cu oponenţii săi, Metodie a murit în [[6 aprilie]] 885, după ce a recomandat ca succesor al său să fie numit [[ucenic]]ul său, slavul din Moravia, Gorazd. Cei doi fraţi sunt prăznuiţi în [[11 mai]].
==Lucrările==
Fraţii Chiril şi Metodie sunt cunoscuţi mai ales pentru dezvoltarea alfabetului glagolitic care a fost folosit ca să ducă cultura şi literatura creştină printre slavi în propria lor limbă. Cu unele adăugiri ale ucenicilor lor, acesta a devenit alfabetul chirilic, şi este folost folosit în prezent de majoritatea popoarelor slave. În orice caz, munca celor doi fraţi de a traduce Sfintele Scripturi, cultul bisericesc, nomocanonul şi alte cărţi creştine în slavonă constituie cel mai de seamă exemplu al misionarismului ortodox care a dus creştinismul popoarelor lumii.
Cu toate că la numai câţiva zeci de ani după moartea lui Metodie evenimentele aproape au distrus munca acestora în Moravia, munca lor a devenit piatra de temelie a civilizaţiei slave din Europa de Est şi de Sud-Est şi a furnizat limba principală a eforturilor misionare din secolele următoare. În faptul continuării obiceiului Sfinţilor [[Apostoli]] de a propovădui creştinismul în limba tuturor popoarelor stă considerarea Sfinţilor Chiril şi Metodie ca fiind ''întocmai cu apostolii''. În această moştenire îşi caută originile reînviata Biserică Ortodoxă a [[Biserica Ortodoxă a Cehiei şi Slovaciei|Teritoriilor Cehiei]] (Moravia).
