'''Epistola I către Timotei''' este una din cele trei epistole pastorale (alături de [[Epistola a II-a către Timotei a Sfântului Apostol Pavel|epistola a doua către Timotei]] şi [[Epistola către Tit a Sfântului Apostol Pavel|epistola către Tit]]) şi una din cele paisprezece epistole ale sfântului apostol [[apostolul Pavel|Pavel]] aflate în [[Noul Testament]]. El îl avertizează pe [[Apostolul Timotei|Timotei]] împotriva sofiştilor amatori de basme iudaice şi genealogii, asupra [[erezie|ereticilor]] refractari, asupra sofiştilor înclinaţi spre basme profane şi băbeşti, asupra celor înclinaţi spre controverse şi [[cearta|certuri]] de cuvinte, asupra flecăriilor profane şi a împotrivirilor aşa-zisei ştiinţe. Apostolul Pavel adresează sfaturi cu privire la comportamentul drept al bărbaţilor, femeilor, robilor, trasează condiţiile necesare pentru [[preot|preoţie]] şi diaconie, descrie atitudinea potrivită faţă de vârstnici, tineri, autorităţile statului şi faţă de văduve. El avertizează şi asupra unei grave [[nepăsarea|nepăsări]]-aceea faţă de propria familie. Epistola se încheie cu o pledoarie pentru mulţumirea cu un minimum de hrană şi îmbrăcăminte, avertizând asupra pericolelor [[iubirea de arginţi|iubirii de arginţi]], însoţite şi cu sfaturi adresate bogaţilor spre fapte bune şi [[mila|milă]], ca bună temelie pentru [[viaţa veşnică|viaţa veşnică]].

Preoţii, care îşi ţin bine dregătoria, să se învrednicească de îndoită cinste <ref>originalul sugerează şi ideea de îndoită răsplată; remuneraţie dublă, cf Anania, nota 5, pag . 372 la Noul Testament, vezi bibliografia </ref>, mai ales cei care se ostenesc cu cuvântul şi cu învăţătura." (I Tim 5,17); "pâră împotriva preotului" - spune apostolul - "să nu primeşti, fără numai de la doi sau trei martori. (I Tim. 5,19). Apostolul îi recomandă lui Timotei : "Pe cei ce păcătuiesc mustră-i de faţă cu toţi, ca şi ceilalţi să aibă teamă" (I Tim 5,20) Apostolul îl roagă pe Timotei să nu facă nimic cu părtinire, să nu se grăbească în a-şi pune mâinile (a hirotoni) peste cineva (I Tim. 5,22), ca să nu se facă părtaş la păcatelor altora şi să se păstreze curat.

[[Apostolul Pavel]] îi spune lui [[apostolul Timotei|Timotei]] să nu bea numai apă ci să ia şi puţin vin pricina stomacului său şi a deselor sale îmbolnăviri.<ref>ESV-ailments-indispoziţii, boli, NIVUK-illness-boli</ref>(I Tim. 5,23)

Cu privire la situaţia sclavilor, apostolul le cere să-şi respecte stăpânii:,,Cei ce se găsesc sub jugul robiei să socotească pe stăpânii lor vrednici de toată cinstea, ca să nu fie hulite numele şi învăţătura lui Dumnezeu. Iar cei ce au stăpâni credincioşi să nu-i dispreţuiască <ref>ESV- must not be disrespectful , NIVUK- are not to show less respect, ASV-despise</ref> , sub cuvânt că sunt fraţi; ci mai mult să-i slujească, fiindcă primitorii bunei lor slujiri sunt credincioşi şi iubiţi." (I Tim. 6,1-2)

Apostolul Pavel îl avertizează pe Timotei: ,,de învaţă cineva altă învăţătură şi nu se ţine de cuvintele cele sănătoase ale Domnului nostru Iisus Hristos şi de învăţătura cea după dreapta credinţă, acela e un [[mândria|îngâmfat]], care nu ştie nimic, suferind de boala <ref>ESV an unhealthy craving for, NIVUK an unhealthy interest in</ref> discuţiilor şi a [[cearta|certurilor]] de cuvinte, din care pornesc: [[invidia|ceartă]], [[invidia|pizmă]], defăimări <ref>ESV-dissension, NIVUK-strife, ASV-strife</ref>, bănuieli viclene, gâlcevi necurmate <ref>ESV, NIVUK -constant frictions,ASV – wranglings</ref> ale oamenilor stricaţi la minte şi lipsiţi de adevăr, care socotesc că evlavia este un mijloc de câştig. Depărtează-te de unii ca aceştia." (I Tim. 6,3-5)

De aceea, apostolul continuă astfel:,,Dar „Dar tu, o, omule al lui Dumnezeu, fugi de acestea şi urmează dreptatea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea. Luptă-te lupta cea bună a credinţei, cucereşte viaţa veşnică la care ai fost chemat şi pentru care ai dat bună mărturie înaintea multor martori." Apoi apostolul îl îndeamnă părinteşte: "Îţi poruncesc înaintea lui Dumnezeu, Cel ce aduce toate la viaţă, şi înaintea lui Iisus Hristos, Cel ce, în faţa lui Ponţiu Pilat, a mărturisit mărturisirea cea bună: să păzeşti porunca fără pată, fără vină, până la arătarea Domnului nostru Iisus Hristos, pe care, la timpul cuvenit, o va arăta fericitul şi singurul Stăpânitor, Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, Cel ce singur are nemurire şi locuieşte întru lumină neapropiată; pe Care nu L-a văzut nimeni dintre oameni, nici nu poate să-L vadă; a Căruia este cinstea şi puterea veşnică! Amin"

Apostolul îi spune lui Timotei:,,Celor bogaţi în veacul de acum porunceşte-le să nu se semeţească, nici să-şi pună nădejdea în bogăţia cea nestatornică, ci în Dumnezeul cel viu, Care ne dă cu belşug toate, spre îndulcirea noastră, să facă ce e bine, să se înavuţească în fapte bune, să fie darnici <ref>ESC, NIVUK-share</ref>, să fie cu inimă largă, agonisindu-şi lor bună temelie în veacul viitor, ca să dobândească, cu adevărat, viaţa veşnică." (I Tim. 6,6-19)