Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.649 de modificări
Modificări
m
→Viața
Constanţiu şi arienii şi-au luat repede revanşa. În anul 361, Constanţiu l-a exilat pe Meletie în Armenia natală, după ce acesta ocupase scaunul episcopal vreme de mai puţin de o lună. După exilarea sa, viaţa religioasă din Antiohia a devenit haotică. Bisericile erau în cea mai mare parte în mâinile arienilor. Arienii l-au pus episcop al Antiohiei pe Euzois, care mai devreme fusese depus din treaptă şi exclus din biserică împreună cu ereticul [[Arie]] de către sfântul [[Alexandru al Alexandriei]]. Ortodocşii erau împărţiţi între susţinătorii lui Eustație, conduşi de Paulin, şi cei ai lui Meletie, conduşi de Flaviu şi Diodor. Această [[schismă]] s-a prelungit până în anul 415.
Mai târziu, în noiembrie 361, împăratul Constanţiu al II-lea a murit subit şi a fost urmat de către [[Iulian Apostatul]], care a abrogat imediat decretele de exilare. În anul următor, Meletie s-a întors în Antiohia, dar într-o atmosferă de schismă cu susţinătorii lui Eustație, care nu-l recunoşteau pe Meletie, întrucât considerau că alegerea lui se datorase sprijinului arienilor. Înstrăinarea celor două facţiuni s-a agravat: încercările de mediere ale lui Eusebiu de Vercelli s-au dovedit zadarnice, iar eustatienii l-au ales ca episcop al Antiohiei pe [[Paulinal II-lea al Antiohiei|Paulin]], care a fost hirotonit episcop de către Lucifer, episcop de Cagliari.
Astfel Meletie a devenit liderul unuia dintre cele trei grupări din Antiohia care acceptau [[Crezul de la Niceea]]. În anul 365, împăratul [[Valens]] l-a exilat din nou pe Meletie în Armenia. Data întoarcerii sale în scaun este nesigură; este posibil ca el să se fi reîntors în Antiohia în 367.